Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Istorie

Istoria unui act. (Declaraţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei din 28.02.1996)

Autor: Dr. hab. Aurelia Hanganu
Scopul articolului de faţă, care continuă ideile noastre expuse în ISTORIA UNUI ACT (Hotărârea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr. 75 din 09.09.1994) [1], constă în a prezenta ocurenţele referitoare la adoptarea unui document de referinţă al Academiei de Ştiinţe a Moldovei – Declaraţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei din 28 februarie 1996 referitoare la limba română, care, la rândul ei, a venit să confirme un act anterior – Hotărârea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.

Oenologul Petru Ungurean, unul dintre fondatorii Academiei de Știinţe a RSSM

Autor: Dr. hab. Constantin Manolache, dr. Iulia Malcoci, dr. Ion Valer Xenofontov
Petru Ungurean s-a născut la 26 august 1894, în satul Boghiceni, plasa Bujor (azi, raionul Hânceşti), judeţul Chişinău, Gubernia Basarabia [1], într-o familie de moldoveni, după cum scrie însuşi savantul în autobiografia sa din 20 martie 1962.

Misterele casei lui Şmacov

Autor: Drd. Iurie Colesnic
În casa lui Şmakov de pe str. Armenească, 30 (foto 1), în perioada 1906–1907 s-a aflat sediul redacţiei ziarului „Basarabia” (foto 2), primul ziar de limbă română din Basarabia, iniţiat şi organizat de către Constantin Stere, venit special cu această misiune la Chişinău.

Repere istorice şi culturale ale convieţuirii interetnice şi interconfesionale în Dobrogea – ţinut românesc

Autor: Dr. prof. univ. Nuredin İbram
Istoria şi creaţia cultural-civilizatorie dau legitimitate, demnitate, sens, drepturi şi obligaţii comunităţii turco-tătare care s-a aşezat şi a convieţuit de secole, prin voia destinului istoric, în acest colţ de ţară românească, Dobrogea.

Conlucrarea NKGB cu NKVD şi SMERŞ în RSS Moldovenească (1944)

Autor: Drd. Alexandru Malacenco
Pentru a înţelege pe deplin cât de profund şi minuţios au lucrat structurile sovietice de „poliţie secretă” pentru modelarea destinelor ţărilor Europei de Est şi, implicit, al Republicii Moldova, va fi necesar să se mai scurgă ceva timp.

Istoria unui act. (Hotărârea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr. 75 din 09.09.1994)

Autor: Dr. hab. Aurelia Hanganu
Scopul articolului de faţă constă în a prezenta aspecte mai puţin cunoscute referitor la modul în care a fost adoptată o decizie de importanţă covârşitoare a Academiei de Ştiinţe a Moldovei – cea care priveşte denumirea corectă a limbii folosite pe teritoriul Republicii Moldova.

Actul unirii Basarabiei cu România în sistemul de propagandă şi istoriografia din RSS Moldovenească

Autor: Dr., conf. univ., Valentin Burlacu
Chestiunea Basarabiei, revenirea căreia în familia românească prin votul Sfatului Ţării din 27 martie 1918, contestată de guvernul bolşevic, a fost, alături de cea a tezaurului românesc, principalul subiect şi „nodul gordian” al disputei cu Moscova ce a marcat natura relaţiilor sovieto-române în întreaga perioadă interbelică.

Rutenia Subcarpatică în anii 1938-1945. Destinele micilor teritorii din Europa Centrală și de Est

Autor: drd. Renata Moiș
Rutenia Subcarpatică (RS) și-a avut un loc al ei special în relațiile polonezo-maghiare din întreaga perioadă interbelică. Atenția Poloniei față de această mică regiune din centrul Europei s-a intensifi cat ca urmare a trei circumstanțe: mișcarea naționalistă ucraineană pe ambii versanți ai munților Carpați, politica revizionistă a Budapestei și pericolul din partea Rusiei Sovietice/ URSS în cazul apropierii dintre Moscova și Cehoslovacia.

Legislația românească în domeniul învățământului primar (1918-1940)

Autor: Lector universitar, drd. V. Crețu
O contribuție importantă la dezvoltarea învățământului în Basarabia a avut-o legislația educației naționale adoptată de către Parlamentul României în perioada interbelică.

Consiliul Suprem al Basarabiei în perioada august 1816 – aprilie 1818

Autor: dr.hab. Alexei Agachi
 În studiu este abordată și elucidată întemeierea, componența, funcțiile, subordonarea și activitatea Consiliului Suprem al Basarabiei în perioada 28 august 1816 – aprilie 1818, care a participat la elaborarea Așezământului de organizare a Basarabiei din 29 aprilie 1818.