Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Istorie

Luca Arbore în misiuni diplomatice ale lui Ştefan cel Mare

Autor: Cercetător ştiinţifi c Valentina Eşanu, Institutul de Istorie al AŞM
În ultima perioadă de domnie a lui Ştefan cel Mare, împreună cu Duma pârcălab – vărul domnului, cu Ioan Tăutul logofăt, Petre Clanău, spătar, Muşat Onică fost părcălab de Hotin, Isac vistier ş.a. un rol deosebit de important l-a jucat Luca Arbore, portar de Suceava (? - 1523).

Impactul congresului al XXII-lea al PCUS asupra ştiinţei lingvistice şi literaturii din RSS Moldovenească

Autor: Dr. Gheorghe Cojocaru, Institutul de Istorie al AŞM
După Congresul al XXII-lea al PCUS (din 17-31 octombrie 1961), care a impulsionat demascarea şi condamnarea cultului personalităţii lui Stalin, în paginile revistei „Voprosî literaturî” (din l. rusă, „Problemele literaturii”) s-a derulat o discuţie amplă referitoare la „literatura moldovenească”. Dezbaterea fusese lansată de literatul Iu. Kojevnikov, care publica în Nr. 1 al revistei, din ianuarie 1962, articolul Să avem o atitudine grijulie faţă de moştenirea clasică.

1948 – anul imensei jertfe a Academiei Române

Autor: Acad. Păun Ion Otiman, Academia Română
Academia Română, forul suprem al ştiinţei şi culturii româneşti, „persoană morală şi independentă în lucrările sale de orice natură”, după cum se menţionează în legea din anul 1879 [1], avea să primească, în vara anului 1948, cea mai grea lovitură din istoria ei de peste opt decenii.

Savantul Petru Ungurean – personalitate notorie în oenologie

Autor: Acad. Boris Gaina, Academician coordinator, al Secţiei Ştiinţe agricole a AŞM
Primele elaborări ale savantului Petru Ungurean ţin de mecanismul oxidării vinurilor, tehnologie strâns legată de ameliorarea calităţii băuturilor alcoolizate tari, precum Madera, Heresul, Portwein-ul, Marsala, Malaga etc. Rezultatele obţinute au constituit baza tezei sale de doctor în oenologie susţinută cu brio în anul 1936 în Krasnodar, pe lângă Consiliul specializat al Institutului Politehnic din acest oraş. Industria vinurilor a obţinut astfel recomandări preţioase, teoretice şi practice, pentru producerea vinurilor tari, oxidate.

Rădăcinile istorice ale Constituţiei

Autor: Membru corespondent al AŞM, Ion Guceac
Orice comunitate de oameni, organizată într-un stat, este constrânsă să-şi instituie o bază normativă care să reglementeze relaţiile sociale, economice, politice, raporturile juridice şi de altă natură, iar ideile şi principiile normative să le sistematizeze într-o lege fundamentală – constituţia statului respectiv.

Relaţia dintre puterea sovietică şi populaţia Basarabiei în primul an de ocupaţie: 1940-1941

Autor: Drd. Sergiu Sîrbu, Dr. Valentin Burlacu
Anul 1940, prin evenimentele ce le însumează, se constituie într-un reper tragic pentru timpul istoric al naţiunii române. Aceasta de două decenii reuşise să se înscrie în familia popoarelor europene drept un stat efectiv integru ca teritoriu, dar şi suveran în acţiunile sale atât pe plan intern, cât şi pe cel extern. Însă expresia expansionistă a vectorilor politici dominanţi ai continentului a erodat evoluţia firească a României. Pactul Molotov-Ribbentrop şi Protocolul Adiţional Secret [10, p.

Foametea din anii 1921-1923 şi refugiul din Transnistria: acţiunea română de ajutorare a etnicilor evrei

Autor: Vadim Guzun, Diplomat, Ministerul Afacerilor Externe al României
Exodul populaţiei înfometate din regiunea transnistreană, unul din efectele devastatoare ale primei mari foamete din spaţiul ex-sovietic, cunoscută în istoriografie ca „foametea leninistă”, a pus autorităţile statului naţional unitar român în faţa unui dosar umanitar şi de securitate cu implicaţii profunde atât în plan intern, cât şi extern.

Politica culturală din RSS Moldovenească: între discursul identitar românesc şi promovarea „moldovenismului”

Autor: Dr., conf. univ. Valentin Burlacu, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”
Declanşat imediat după retragerea trupelor sovietice (1958) şi amplificat odată cu implicarea în disputa chino-sovietică de la începutul anilor ’60, cursul României spre distanţare de Uniunea Sovietică (fără însă abandonarea modelului originar) şi promovarea unei politici independente pe plan internaţional, s-a accentuat la mijlocul deceniului respectiv. În acest context, anul 1964 a reprezentat un moment de cotitură în ceea ce priveşte relaţiile sovieto-române sub toate aspectele.

Politica conducerii RSS Moldoveneşti în domeniul învăţământului în perioada 1944-1953. „Şcoala nouă” de sorginte sovietică

Autor: Academician Valeriu Pasat
Anii 1940-1941 şi 1944-1953 au jucat un rolcheie în istoria tuturor domeniilor vieţii RSS Moldoveneşti. Au fost nişte etape istorice complexe, dar şi tragice, marcate de ororile războiului şi de oprimarea stalinistă.

Perceperea operei lui Dimitrie şi Antioh Cantemir în Germania secolului al XVIII-lea

Autor: Dr. hab. Gheorghe Bobână, Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice, AŞM
Opera lui Dimitrie Cantemir era cunoscută în Germania încă din timpul vieţii celebrului cărturar român. Receptarea ei a început odată cu alegerea sa la 1 august 1714 ca membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Berlin (în acea perioadă Societatea ştiinţifică Berlineză), la recomandarea baronului Heinrich von Huyssen, la rândul său membru de onoare al acestei Societăţi, aflat în anturajul lui Petru I.