Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Istorie

Raporturile lui Ştefan cel Mare cu marea boierime în primii ani de domnie

Autor: Cerc. Valentina Eşanu, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM
Interesul enorm faţă de domnia glorioasă a lui Ştefan cel Mare i-a determinat pe mulţi istorici să-şi plece fruntea asupra hrisoavelor şi letopiseţelor din epoca sa, încercând pe această cale să pătrundă în miezul adevărurilor.

Историографические образы нации: картa молдавского княжества в период правления Штефана чел Маре (1457-1504)

Autor: Докт. ист. наук Ceрджиу Табунчик, Институт Истории, Государства и Права Академии наук Молдовы
В 2007 году молдавские исследователи Серджиу Табунчик и Георге Николаев выпустили планшет с исторической картой и иллюстрациями Ţara Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Ţinuturi, oraşe, cetăţi, ctitorii, aşezări rurale atestate documentar [Молдавское княжество во время правления Штефана чел Маре ши Сфынт].

Evenimentele din 1812 şi consecinţele lor

Autor: Acad. Andrei Eşanu
– Distinşi participanţi la conferinţă,
Excelenţa Voastră Domnule Eurodeputat Ioan Mircea Paşcu!
Dintru început ţin să va mulţumesc pentru invitaţia de a participa la această conferinţă organizată de Parlamentul European, considerând-o de mare onoare pentru mine. Întrucât timpul rezervat este limitat, în scurta mea comunicare voi încerca să prezint sumar evenimentul care s-a produs cu 200 de ani în urmă pe meleagurile Ţării Moldovei şi consecinţele acestui act politic.

Academia Română şi Basarabia

Autor: Acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române
Cu două veacuri în urmă, luna mai, în mod firesc o lună de speranţă şi lumină, a reprezentat un moment întunecat, în care locuitorii principatului Moldovei s-au văzut sortiţi la o nefirească despărţire, iar Prutul n-a mai fost o punte, ci a devenit o graniţă înăuntrul unei ţări. Momentul acestei nefireşti separări a fost descris de Manolache Drăghici şi evocarea sa, plină de tragism, o citim şi astăzi cu adâncă emoţie.

Unele considerente privind istoria conflictului secesionist de la Nistru

Autor: Dr., conf. univ. Anatol Ţăranu
Recent au fost comemoraţi 200 de ani de la semnarea Tratatului de la Bucureşti între Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist, prin care principatul Moldovei, prin forţa armelor, a fost dezmembrat în două. Acest act dramatic al istoriei naţionale comportă profunde rezonanţe şi în contemporanitatea noastră.

Foametea postbelică în RSS Moldovenească. Politica de stat în condiţiile catastrofei

Autor: M. cor. Valeriu Pasat
Problemele naţionale şi implicaţiile internaţionale în Basarabia, după 1812, au fost de diversă natură. Etapa anilor 1940-1953, numită în istoriografie epoca stalinistă, a fost una dintre cele mai importante în destinul istoric al poporului moldovenesc.

Unirea Basarabiei cu România ca şansă a asimilării modernităţii europene

Autor: Dr. hab. Nicolae Enciu
În şedinţa istorică din 27 martie / 9 aprilie 1918, pornind de la considerentul că Basarabia, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, fusese „ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove”,

Politica glotică a ţarismului rus în Basarabia

Autor: M. cor. Anatol Ciobanu
La începutul sec. al XIX-lea limba română a fost „disecată’’: în Muntenia şi Moldova istorică ea continua să se dezvolte pe linie ascendentă (mai ales după Unirea Principatelor de la 1859, sub Alexandru Ioan Cuza), pe când în Basarabia – partea de Est a Moldovei istorice, acaparate de Imperiul Ţarist Rus la 1812 (şi stăpânită de acesta 106 ani), limba română a suportat o decădere, degradare şi rusificare totală.

Politica naţională a Imperiului rus în Basarabia şi limba română

Autor: Dr. Gheorghe Negru
Perioada de până la începutul secolului XIX, inclusiv anii de domnie a ţarului Alexandru I (1801- 1825), este considerată de către autorii care au cercetat istoria Imperiului Rus drept un rubicon. Până atunci autorităţile imperiale au dat dovadă, în politica lor faţă de popoarele alogene, de „moderaţie şi toleranţă”, în cazul în care acestea manifestau o minimă loialitate şi nu opuneau rezistenţă armată.

Anul 1812 în proiecţiile vizionare eminesciene

Autor: Acad. Mihai Cimpoi
Dacă anul 1848 apare, în poemul Andrei Mureşanu, ca un personaj fast al istoriei (personaj ca atare, figurat ca actor dramatic), anul 1812 este prezentat, în publicistică, drept un „personaj” nefast, într-o totală negativitate valorică. El joacă, aici, un rol de Satan cu semnificaţie biblică: de diavol îmbrăcat în roşu şi cu furca în mână, simbol al distrugerii.