Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Ceramica populară românească continuă tradiția dacică prin ceramica neagră din Moldova și din estul Transilvaniei, tradiția romană prin ceramica roșie din Oltenia, vestul Munteniei și Banat, iar tradiția bizantină prin ceramica zgrafitată, adică cu angobă gravată.

Ființa umană și universul său complex i-a inspirat mereu pe artiștii plastici în căutările lor de a dezvălui, îndeosebi prin intermediul portretului, particularitățile, esența spirituală a omului.

Suita, ca și majoritatea genurilor muzicale, a cunoscut un proces lung de dezvoltare, evoluând în conformitate cu situația socio-culturală și cu mijloacele de realizare artistică.

Capela Corală Doina a fost condusă de-a lungul anilor de personalități remarcabile ale artei corale naționale și de nivel internațional: dirijorii Constantin Pigrov (1930–1939), David Gherșfeld (1940–1944), Moisei Kononenko (1949–1957), Mihail Brezdeniuc (1957–1958), Vladimir Minin (1958–1963), Veronica Garștea (1963–2012), iar din 2013 până în prezent de Ilona Stepan [1, p. 10].

În contextul evoluției artelor plastice și celor decorative din Republica Moldova, creația plasticianul Vasile Grama (n. 1957, Chișinău) oferă dovada unei ascendențe consecvente spre determinarea și dezvoltarea propriei maniere de operare cu mijloacele de limbaj plastic, aceasta definindu-i stilul inconfundabil.

Chiar de la apariția cinematografiei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, muzica a avut un rol important în definirea registrului emoțional al filmelor mute, adăugând o dimensiune sonoră imaginilor și orientând publicul prin firul narativ.

Cuvântul documentar provine din cuvântul latin docere, care înseamnă a arăta, a învăța, a face să se cunoască.

În creația lui Alexei Stârcea perioada 1957–1968 a fost marcată de o colaborare activă cu poetul Anatol Gujel.