Dialogul între tangibil și intangibil în creația artistei Inessa Țâpina
În istoria artelor plastice naționale, opera artistei Inessa Țâpina (1946–2013) deține un loc de cinste, fiind remarcabilă printr-un demers estetic valoros.
 |
 |
 |
 |
 |
  |
Studiul artelor şi culturologie
Meșteșugul olăritului în Banat, trecut și prezent. Studiu de caz: Centrul de olari din Jupânești (județul Timiș)
Ceramica populară românească continuă tradiția dacică prin ceramica neagră din Moldova și din estul Transilvaniei, tradiția romană prin ceramica roșie din Oltenia, vestul Munteniei și Banat, iar tradiția bizantină prin ceramica zgrafitată, adică cu angobă gravată.
Imaginea feminină în creația Valentinei Rusu Ciobanu
Ființa umană și universul său complex i-a inspirat mereu pe artiștii plastici în căutările lor de a dezvălui, îndeosebi prin intermediul portretului, particularitățile, esența spirituală a omului.
Suitele lui Aleksandr Mulear: abordare istorico-documentară
Suita, ca și majoritatea genurilor muzicale, a cunoscut un proces lung de dezvoltare, evoluând în conformitate cu situația socio-culturală și cu mijloacele de realizare artistică.
Dirijorul Constantin Pigrov (1876–1962) și rolul său în afirmarea capelei corale academice Doina
Capela Corală Doina a fost condusă de-a lungul anilor de personalități remarcabile ale artei corale naționale și de nivel internațional: dirijorii Constantin Pigrov (1930–1939), David Gherșfeld (1940–1944), Moisei Kononenko (1949–1957), Mihail Brezdeniuc (1957–1958), Vladimir Minin (1958–1963), Veronica Garștea (1963–2012), iar din 2013 până în prezent de Ilona Stepan [1, p. 10].
Interferențe sintactice și axiologice în tapiseria, imprimeul și pictura lui Vasile Grama
În contextul evoluției artelor plastice și celor decorative din Republica Moldova, creația plasticianul Vasile Grama (n. 1957, Chișinău) oferă dovada unei ascendențe consecvente spre determinarea și dezvoltarea propriei maniere de operare cu mijloacele de limbaj plastic, aceasta definindu-i stilul inconfundabil.
Vocile neauzite ale cinematografului mut: muzica Violetei Dinescu pentru filmele Tabu și Nosferatu ale lui F.W. Murnau
Chiar de la apariția cinematografiei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, muzica a avut un rol important în definirea registrului emoțional al filmelor mute, adăugând o dimensiune sonoră imaginilor și orientând publicul prin firul narativ.
Potențialul educațional al filmului documentar
Cuvântul documentar provine din cuvântul latin docere, care înseamnă a arăta, a învăța, a face să se cunoască.
Metamorfoze ale peisajului în creația plasticianului Timotei Bătrânu
Născut la 12 aprilie 1944 în satul Bălăurești, octogenar astăzi, artistul Timotei Bătrânu marchează prin creația sa o filă importantă în evoluția artelor plastice din Republica Moldova de după anii 1970.
Particularități de constituire a imaginii în ceramica și imprimeul artistic al Tatianei Vatavu
Tatiana Vatavu (n. 1963), plasticiana care a profesat pe parcursul carierei sale de creație arta ceramicii și imprimeul artistic, a trasat în ambianța culturală a Republicii Moldova din ultimul deceniu al secolului al XX-lea și primele decenii ale noului mileniu un discurs estetic original.