O narațiune istorică reprezentativă și edificatoare despre Chișinău
La sfârșitul anului 2021, la Editura „Prut Internațional” a apărut un amplu op despre istoria Chișinăului medieval.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
Studiul artelor şi culturologie
Creația lui Lică Sainciuc, un experiment continuu
Creația lui Lică Sainciuc este expresia unui om care iubește viața în toată complexitatea și frumusețea ei: adulți și copii, natura și lumea necuvântătoarelor, poezie, filosofie, teatru, spații urbane, tot ce înseamnă spiritualitate, trecutul conectat la prezent și viitor.
Tratarea genurilor folclorice în ciclul din folclorul evreiesc pentru vioară, violoncel și pian de Zlata Tcaci
Creația componistică națională este influențată de folclorul diferitor etnii stabilite în spațiul basarabean, inclusiv de muzica instrumentală evreiască numită klezmer.
Considerații asupra artei cărții din perioada domniei Sfântului Constantin Brâncoveanu
Epoca domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688–1714) a fost una dintre cele mai rodnice pentru cultura și arta românească, fiind o etapă de mare înflorire culturală, iradierea artei brâncovenești cuprinzând deopotrivă Transilvania, Banatul și Moldova.
Creația Elenei Samburic ca o sete de absolut
Arta constituie expresia lumii spirituale a omului (credință/religie, gândire/filosofie, știință ș.a.) și reflectă conștiința unui popor, a unei epoci.
O experiență inedită: studierea și confecționarea căciulii tradiționale la orele de educație tehnologică
Costumul popular este un document de cultură material și spiritual încifrând un limbaj purtător de mesaj artistic.
Metalul ca pistă de lansare a artiștilor plastici Ludmila Odainic și Lidia Ceban-Boico
În primele decenii postbelice, deopotrivă cu diferite genuri ale artei decorative, descoperim aspirația plasticienilor de a se manifesta în arta metalelor.
Tendințe și particularități ale colectării și publicării folclorului muzical din satele nistrene pe parcursul secolului XX –
Înregistrarea, transcrierea și publicarea folclorului reprezintă activități specifice etnomuzicologiei, fiind marcate de contribuția unor mari personalități care au pus bazele colectării și cercetării științifice a folclorului muzical.
Compozitorul Eugen Doga: fenomenul valorificării muzicii prin film și a filmului prin muzică
Creaţia celui mai reprezentativ compozitor basarabean al muzicii de film, Eugen Doga, se situează în ipostaza unui argument al interdependenței dintre muzică și film, dat fiind faptul că muzica maestrului reprezintă chintesența îndelungatului proces de cristalizare a conștiinței muzicale a neamului, ecoul speranțelor și al decepțiilor sufletului etnic reverberând în melodiile sale de o răscolitoare profunzime lirică.
Iraida Ciobanu, în cele trei ipostaze ale afirmării sale
Artist plastic, cercetător și cadru didactic – aceste trei ipostaze în care muncește cu dăruire caracterizează personalitatea Iraidei Ciobanu.