Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Studiul artelor şi culturologie

Tratarea genurilor folclorice în ciclul din folclorul evreiesc pentru vioară, violoncel și pian de Zlata Tcaci

Autor: Irina Pleșcan
Creația componistică națională este influențată de folclorul diferitor etnii stabilite în spațiul basarabean, inclusiv de muzica instrumentală evreiască numită klezmer.

Considerații asupra artei cărții din perioada domniei Sfântului Constantin Brâncoveanu

Autor: Elena Ardelean
Epoca domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688–1714) a fost una dintre cele mai rodnice pentru cultura și arta românească, fiind o etapă de mare înflorire culturală, iradierea artei brâncovenești cuprinzând deopotrivă Transilvania, Banatul și Moldova.

Creația Elenei Samburic ca o sete de absolut

Autor: Rodica Ursachi
Arta constituie expresia lumii spirituale a omului (credință/religie, gândire/filosofie, știință ș.a.) și reflectă conștiința unui popor, a unei epoci.

O experiență inedită: studierea și confecționarea căciulii tradiționale la orele de educație tehnologică

Autor: Tatiana Bîzgu
Costumul popular este un document de cultură material și spiritual încifrând un limbaj purtător de mesaj artistic.

Metalul ca pistă de lansare a artiștilor plastici Ludmila Odainic și Lidia Ceban-Boico

Autor: Liliana Condraticova
În primele decenii postbelice, deopotrivă cu diferite genuri ale artei decorative, descoperim aspirația plasticienilor de a se manifesta în arta metalelor.

Tendințe și particularități ale colectării și publicării folclorului muzical din satele nistrene pe parcursul secolului XX –

Autor: Vasile Dragoi
Înregistrarea, transcrierea și publicarea folclorului reprezintă activități specifice etnomuzicologiei, fiind marcate de contribuția unor mari personalități care au pus bazele colectării și cercetării științifice a folclorului muzical.

Compozitorul Eugen Doga: fenomenul valorificării muzicii prin film și a filmului prin muzică

Autor: Ana-Maria Plămădeală
Creaţia celui mai reprezentativ compozitor basarabean al muzicii de film, Eugen Doga, se situează în ipostaza unui argument al interdependenței dintre muzică și film, dat fiind faptul că muzica maestrului reprezintă chintesența îndelungatului proces de cristalizare a conștiinței muzicale a neamului, ecoul speranțelor și al decepțiilor sufletului etnic reverberând în melodiile sale de o răscolitoare profunzime lirică.

Iraida Ciobanu, în cele trei ipostaze ale afirmării sale

Autor: Tudor Stavilă
Artist plastic, cercetător și cadru didactic – aceste trei ipostaze în care muncește cu dăruire caracterizează personalitatea Iraidei Ciobanu.

Concerto rustico pentru vioară și pian de Vladimir Rotaru: tratări semantice și interpretative ale tematismului

Autor: Radu Tălămbuță, Diana Bunea
Chiar de la apariția sa, în anul 1990, Concerto rustico de Vladimir Rotaru s-a bucurat de un mare succes, fiind inclus în repertoriul didactic și concertistic.

Violonistul Serghei Lunchevici și dimensiunile stilistice ale manierei sale interpretative

Autor: Zinaida Brînzilă-Coșleț
Orice interpretare muzicală, în special solo, se remarcă pe scara valorică prin felul specific în care conferă expresie artistică, sensibilizatoare elementului esențial al operei.