Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Culegerea Paul Goma. Cuvântul Basarabeanului răzvrătit, din seria „Personalităţi notorii”, selectată şi coordonată de dr. hab. Aliona Grati, avându-l responsabil de ediţie pe Mihail Papuc şi editor pe Gheorghe Prini, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Ştiinţa”, este un volum vital, necesar în spaţiul românesc, care reuşeşte pe deplin să valorifice personalitatea remarcabilă, amplă a scriitorului basarabean Paul Goma.

Lucrarea Simbolismul cromatic în cultura românească tradiţională, semnată de Tamara Apostol-Macovei, prezintă modul în care imaginea, dar nu oricare imagine, ci cea coloră, îşi găseşte exprimare şi valorificare plastică în cultura orală din spaţiul carpato-dunărean.

Evoluţiile politice pe plan internaţional readuc în actualitate problema securităţii naţionale.

La 1 ianuarie 2019 s-au împlinit 100 de ani de la fondarea Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Chişinău, redenumit ulterior în Conservatorul „Unirii”, prim director al căruia a fost Anastasia Dicescu.

Monografia Arta decorativă din RSS Moldovenească, anii 1944–1991, apărută în anul 2019 la Editura „Epigraf ” şi semnată de Constantin Spînu, doctor în studiul artelor, cercetător ştiinţific coordonator la Institutul Patrimoniului Cultural, este una inedită, nemaiexistând anterior o asemenea cercetare fundamentală de proporţii, în vizorul căreia s-ar afla arta decorativă din RSS Moldovenească.

A văzut lumina tiparului, într-o impunătoare ţinută tipografică, volumul antologic Valeriu Gagiu: filmul unui destin, avându-i drept coordonatori pe cercetătorii ştiinţifici ai Institutului Patrimoniului Cultural, dr. hab. Ana-Maria Plămădeală şi dr. Dumitru Olărescu, ediţia fiind îngrijită de Zinaida Timofti – soţia regretatului scenarist şi regizor.

Printre puţinele monografii consacrate artelor plastice, apărute recent, figurează şi lucrarea de sinteză a Ludmilei Toma, apariţie la care cercetătoarea a lucrat peste un deceniu, generalizând, în egală măsură, cunoştinţele personale despre autori şi practica sa îndelungată în domeniul istoriei artelor.

Generaţii de oameni vor rămâne în memoria istorică nu prin ceea ce au construit, сi prin ceea ce au păstrat pentru urmaşi. Fiecare clădire – laică sau bisericească – din spațiul actual al Republicii Moldova îşi are destinul său, unele fiind identificate, din păcate, doar în baza surselor de arhivă sau a amintirilor localnicilor.

Neobosita cercetătoare Maria Cosniceanu ne oferă un nou volum, cel de-al treilea – Nume de familie (din perspectivă istorică). Prezenta lucrare constituie o continuare a volumelor cu acelaşi titlu apărute în 2004 şi 2010 şi este un prilej de bucurie pentru cercetători, o provocare pentru diletanţi, un canon pentru legislatori şi nu numai.

Momentele astrale ale poporului român merită aprecierea societăţii, iar elita intelectuală are menirea de a salvgarda şi cerceta în continuare eforturile unor generaţii de sacrificiu, cu precădere a celei din anul de graţie 1918.