Eminentul psiholog L.S.Vâgotski a propus, pentru prima dată în psihologia rusă, cercetarea unuia dintre cele mai complicate şi misterioase domenii de activitate umană – arta.
În limbile moderne, inclusiv în română și rusă, pleonasmul este considerat una dintre cele mai uzuale erori de exprimare, ce se caracterizează prin ambiguitatea interpretării, dar și o figură de stil.
Încă în anii ’70 ai secolului trecut, G. Lakoff şi M. Johnson [1, p. 73] au teoretizat metafora conceptuală, menționând că o astfel de metaforă se bazează pe două domenii conceptuale, în care un domeniu este înțeles prin termenii altui domeniu.
Cu siguranță, romanul Viața și moartea nefericitului Filimon rămâne și azi o enigmă, precum a fost și în anul apariției – 1988, într-o Basarabie aflată încă sub dominația comunistă. Interesul sporit se datorează, în mare parte, imaginarului literar impregnat cu semne, simboluri, imagini, arhetipuri, scenarii și rituri inițiatice regăsite în cultura și în mitologia cosmogonică românească.
Perioada activității diplomatice a lui Lucian Blaga, care poate fi denumită cu îndreptățire o perioadă europeană în sensul unei vădite ascendențe valorice a creației sale – filosofice, lirice și dramatice – ne dezvăluie o amplitudine și o profunzime deosebită a viziunilor.
Visul a fost dintotdeauna perceput ca o dimensiune obscură și misterioasă a psihicului, care poate revela unele taine ale existenței umane în forma unor predicții absconse, înainte ca omul să-și dea seama de sensul lor ori să le înțeleagă semnificația.
Pan HALIPPA (01.08.1883–30.04.1979), om politic, poet și publicist chiar din anii studenției și-a asumat datoria morală de a deștepta „neamul basarabean”