Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Lucrarea Гагаузская народная волшебная сказка (Povestea fantastică populară găgăuză) (Санкт-Петербург: Издательство Русской христианской гуманитарной академии, 2013. 206 с.) de Vitalie Sîrf este un studiu monografic al unui compartiment important de creaţii folclorice în proză a găgăuzilor realizat în premieră în cadrul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM.

Recent la Editura „Bibliotheca” din Târgovişte, în Colecţia Critică şi istorie literară, a văzut lumina tiparului cartea Lingvistică şi civilizaţie, semnată de cunoscutul şi apreciatul lingvist român, doctorul habilitat în fi lologie Vasile Bahnaru.

Deşi problema receptării moştenirii ştiinţifice şi cărturăreşti a lui Dimitrie Cantemir în cultura europeană se afl ă de mai multă vreme în atenţia cercetătorilor, înregistrându-se destule realizări în această privinţă, mai rămân totuşi în afara atenţiei anumite aspecte ale subiectului enunţat.
Nu mai puţin adevărat este faptul că în împrejurări cunoscute marea majoritate a scrierilor celebrului nostru înaintaş s-au pomenit în arhive, biblioteci şi colecţii din străinătate.

Primul volum al documentelor de Elena şi Gheorghe Negru, cercetătorii ştiinţifici ai Institutului de Istorie al AŞM, constituie o contribuţie valoroasă la studierea complexă a istoriei recente şi „un pas important în direcţia eliberării de prejudecăţile şi reflexele trecutului”.

Cele şase volume ale memoriilor primului preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, intitulate sugestiv Labirintul Destinului, cuprind în total 4426 de pagini. La scrierea lor autorul a muncit în jur de zece ani, inclusiv în arhivele principalelor instituţii ale statului. Textul este însoţit de 516 fotografii, majoritatea constituind documente ale timpului care se referă la activitatea şi viaţa primului preşedinte al ţării.

Drumul spre Olimpul culturii şi artei a fost întotdeauna unul imprevizibil şi necunoscut, căci orice talent veritabil sau om de vocaţie autentic parcurge, de regulă, această cale, de cele mai multe ori spinoasă, complexă şi întortocheată, – de unul singur şi într-un mod absolut individual.

„Trec prin momente grele de viaţă. Otrava pamfletului meu se mută încet-încet la mine în pahar. Voi împlini, în curând, 67 de ani. Mă tem că am
uitat să mă bucur de aniversarea zilei mele de naştere.
Mă adresez vouă, Ioana, Andrei şi Ana-Maria, pentru că sentimentul care m-a cuprins în ultimele săptămâni şi asupra căruia n-am insistat în discuţiile noastre n-ar trebui să vă ia prin surprindere […]

„Litanii în genunchi”, cântecul de lebădă al lui Dumitru Matcovschi, descoperă o consonanţă neaşteptată dintre Eminescu din „Odă în metru
antic” şi mesianismul lui Alexei Mateevici din poeziile de la 1907.

Fenomenul elitar, în general, şi cel al elitei politice şi birocraţiei, în particular, are o semnificaţie aparte pentru orice societate modernă. Ţările în tranziţie, aflate în anevoioasele procese de transformări democratice, nu sunt o excepţie.

În Biblie se vorbeşte despre faptul că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul şi asemănarea Sa.
Dar Cel de Sus este descris în cărţile sfinte ca având aripi (în Psalmul 16.8: „Păzeşte-mă, Doamne, ca pe lumina ochilor; cu acoperământul aripilor Tale acopere-mă”; în Psalmul 35.7: „Că ai înmulţit mila Ta, Dumnezeule, iar fiii oamenilor în umbra aripilor Tale vor nădăjdui” ş.a.).