Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

În ceea ce priveşte în mod direct Academia noastră, ea aproape întotdeauna s-a manifestat întru susţinerea şi „descifrarea” talentului lui Ion Druţă. Şi pe vremea lui Vasile Coroban, cel mai doct interpret al operei druţiene (a se vedea şi cele două teritorii inedite ale criticului către autor incluse în prezenta monografi e); dar şi în timpurile mai aproape de noi. De exemplu, acad.

“Poate că există şi prin părţile noastre generaţii de poeţi şi prozatori. Cu siguranţă, însă, că nu există generaţii de critici. Ei au fost întotdeauna şi sunt şi azi prea puţini pentru a forma nişte generaţii. Iar printre cei puţini şi adevăraţi Mihail Dolgan ocupă un loc de frunte. Ca şi Mihai Cimpoi, el şi-a luat pe umeri o povară foarte grea: aceea de a sluji – în articolele, studiile, monografi ile şi manualele sale – întregul proces postbelic de dezvoltare a literaturii noastre.

Recent, când şi-a desfăşurat lucrările Salonul Internaţional de Carte Românească de la Iaşi, ediţia a XV-a, jubiliară (Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi”), criticului şi istoricului literar din Republica Moldova, membrului corespondent al A.Ş.M. Mihail Dolgan i s-a acordat Premiul principal pentru carte ştiinţifi că „Academica” – pentru volumul „Polemici literare sau pledoarii întru apărarea poeziei autentice” (Chişinău, CEP USM, 2005). Felicitări!

Când vorbim de structura unei limbi şi de felul în care ea este transmisă altei limbi, trebuie să precizăm că între diversele compartimente ale acestei structuri există deosebiri: în timp ce morfologia este partea cea mai stabilă şi cea mai sistematică a limbii (din această cauză ea stă la baza clasifi cării limbilor), vocabularul este partea cea mai puţin sistematică şi cea mai mobilă, pentru că apar mereu noţiuni noi, care trebuie denumite, paralel cu pierderea interesului pentru noţiuni învechite, ale căror nume ies treptat din uz.

Semnifi caţia adoptării legislaţiei lingvistice la 31 august 1989 şi a iniţierii Sărbătorii Naţionale Limba noastră cea română este greu de subapreciat. Limba rusă a strâmtorat sfera de utilizare a românei literare în zonă, în primejdie era şi simţirea de neam. Regimul sovietic a cultivat în mod conştient dezbinarea, ura împotriva a tot ce e românesc, proces început în Basarabia încă în timpul Rusiei ţariste.

Cinstită asistentă! Anul 2008 este declarat de către Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova Anul Ion Druţă – Ion Druţă, Scriitor al Poporului, Ion Druţă, academician a două academii naţionale, Ion Druţă, scriitorul preferat al tuturor cititorilor de la noi – de la plugar până la academician, de la vlădică până la opincă, cum se zice

Cu toate că de la prima, autorizată, opţiune critică în favoarea textelor poetice cantemireşti, opţiune făcută răspicat încă în anii ’30 ai secolului XX de George Călinescu în monumentala sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, precum şi de la prima tentativă de antologare entuziastă a poemelor cantemireşti citite printr-o frapantă grilă a modernităţii şi „aşezate într-o altă statură tipografică” de către infailibilul gust poetic al marelui Nichita Stănescu în Ca

Ori de câte ori mă afl u în situaţia de a vorbi într-un mediu rural sau al unor oameni mai puţin versaţi în problemele lingvistice, obişnuiesc să-mi încep cuvântul cu adresarea: „Oameni buni”, pe care am auzit-o şi am practicat-o mereu în convorbirile nu numai cu sătenii mei caracuieni, ci şi cu alţi locuitori în timpul investigaţiilor dialectologice şi folclorice realizate pe teritoriul republicii noastre şi al Bucovinei.

Ziua de 31 August este pentru noi mai mult decât o zi importantă, ea este un simbol care nu numai că ne prezintă, ci şi ne re-prezintă. Calitatea simbolică a Zilei de 31 August, consecinţă a energiei spirituale totalizatoare, transcende locurile şi vremurile, situaţiile individuale şi circumstanţele contingente, reuneşte şi exprimă comuniunea.

Poeţii nu pot fi niciodată cunoscuţi izolat (A. E.Baconsky). Ei trebuie văzuţi în contextul vecinătăţilor şi înrudirilor spirituale. Iar în ceea ce-l priveşte pe Grigore Vieru, este clar că vine din Limba noastră, căci domnia sa mizează, ca şi Alexei Mateevici, pe cuvântul ca loc de întâlnire cu memoria, cu istoria, cu viitorul.