Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Distinşi eminescologi din mai multe ţări s-au întrunit, în ziua de 3 septembrie 2012, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, în cadrul primului Congres Mondial al Eminescologilor.

A văzut lumina tiparului, într-o elegantă formulă editorială, volumul Mihai Volontir sau despre vocaţia omenescului, în colecţia „Personalităţi notorii”, apărută sub auspiciile Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (coordonatori – dr. hab. Ana-Maria Plămădeală şi dr. Dumitru Olărescu, responsabil de ediţie Mihai Papuc).

Colecţia Biblioteca Ion Creangă, apărută în 2011 la editura Princeps Edit, confi rmă o nouă etapă a receptării creaţiei crengiene. Probând grile dintre cele mai moderne de interpretare, dar şi pornind de la studiile precedente privind moştenirea literară a prozatorului de la Humuleşti, opera sa îşi dezvăluie astăzi alte semnificaţii inedite şi surprinzătoare. Coordonatorul colecţiei, academicianul Mihai Cimpoi, contribuie hermeneutic cu un studiu-eseu SINELE ARHAIC.

Popoarele libere, ca şi oamenii liberi, nu-şi dispută nici numele, nici limba pe care o vorbesc, nici istoria prin care fiinţa lor devine continuu. [1]

De ce – iarăşi – o conferinţă despre limba română, de ce această reluare de discuţie – teoretică, dar şi cu aplicare socio-lingvistică – despre limba pe care o vorbim şi în care scriem în spaţiul nostru moldavo-basarabean, de ce până şi Imnul de Stat

Cuvântul, enunţul, textul, cartea/cărţile şi-au făcut loc într-o nouă dimensiune pe care epocile anterioare nu au cunoscut-o – dimensiunea digitală (electronică, virtuală). Nu e deloc precoce să vorbim despre redimensionarea tuturor conceptelor fundamentale ale disciplinelor umaniste – de acum încolo se va vorbi tot mai frecvent despre cuvânt digital, enunţ digital, text digital sau electronic (e-text), dar mai ales despre hipertextul electronic.

0.

1. Argument. Limbajul Internetului şi impactul acestuia asupra gândirii moderne constituie o problematică extrem de dificilă.

1. În societatea informaţională, dicţionarul în format electronic – dicţionar ce poate fi folosit online, a devenit o sursă de informare extrem de utilă. Industria computerizată a dicţionarelor şi a altor resurse lexicografice a luat o amploare greu de imaginat cu câteva decenii în urmă. Milioane de utilizatori (programatori, traducători, lingvişti etc.) „stau cu mâna pe pulsul mouse-ului” în căutare de informaţie necesară comunicării, perfecţionării, exactităţii.

Istoria limbii române pare să fi e foarte bine descrisă, dacă luăm în vedere bibliografi a enormă de specialitate şi numele unor lingvişti dintre cei mai de seamă, care şi-au dedicat activitatea ştiinţifi că acestui obiect; în această listă îi găsim pe Sextil Puşcariu, Ovid Densusianu, Alexandru Philippide, Alexandru Rosetti, Gheorghe Ivănescu şi alţii. Să pui la îndoială unele puncte de vedere de care ei s-au lăsat ghidaţi în cercetarea lor şi care parcă au un caracter cvasi axiomatic, poate apărea ca un sacrileg.