Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Sfecla de zahăr, cultură tradițională în sectorul agroindustrial al Republicii Moldova, este una înalt productivă, care asigură un volum de zahăr alb de 12-19 t/ha și, suplimentar, produse secundare (tăiței, melasa ș.a.) de 60-65 t/ha.

Calitatea mustului de struguri este determinată de conținutul în el a trei compuși de bază, care ulterior influențează asupra calității viitorului vin, și anume: conținutul de burbă, compușii fenolici și concentrația oxigenului dizolvat în must [1].

Provocările climatice condiționează piața autohtonă a produselor alimentare de origine animală să păstreze diversitatea existentă a raselor locale de animale și păsări, care posedă un grad mai înalt de adaptabilitate la condițiile de mediu și exploatare, sunt mai rezistente la îmbolnăviri și au o viabilitate mai mare.

Schimbările climatice din ultimii ani au schimbat optica asupra soiurilor de struguri autohtone și de selecție nouă care sunt adaptate la condițiile locale și care asigură obținerea unor vinuri de calitate.

Mărul cultivat (Malus domestica Borkh.), datorită valorii sale alimentară, ocupă locul al treilea după productivitate în pomicultura mondială, iar în zonele temperate ale globului este principala specie pomicolă.

În ultimele două-trei decenii, în Europa de Vest s-au implementat sisteme de livezi de mare densitate, mecanizate, cu folosirea unor cantități considerabile de pesticide, erbicide și îngrășăminte, sisteme care, în condițiile optimizării agrobiologice și economice, au coborât la minim costurile producției de fructe.

Rezultatele cercetărilor au demonstrat că analiza spectroscopică de absorbție în domeniul infraroșu apropiat (NIRS) este o tehnică analitică rapidă şi ne-distructivă de analiză a proprietăților solului [1].

Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările principale cu care se confruntă agricultura contemporană.

Producerea vinurilor roșii tinere seci este una de amploare în spațiul statelor UE, în Marea Britanie, SUA și China.