Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Sunt prezentate etapele dezvoltării ştiinţei pedoerozionale pe parcursul a 70 de ani de la fondarea pedologiei în Republica Moldova, realizările ştiinţifice fundamentale şi aplicative, măsurile şi tehnologiile de combatere a eroziunii solului; evidenţiate problemele care necesită a fi rezolvate pentru minimalizarea eroziunii şi stabilizarea alunecărilor active de teren.

Este oglindită dinamica modificărilor în structura și direcțiile de cercetare de la întemeierea institutului până în prezent. Se
face o prezentare detaliată atât a cercetărilor fundamentale, cât și a cercetărilor aplicate.

Pensiunea „Știința” poate fi considerată, pe bună dreptate, un loc unde revii în nostalgia unor timpuri care se duc și care totuși nu se grăbesc.

 În atmosfera emotivă a jubileelor, conştientizăm în mod deosebit că viaţa este o succesiune a evenimentelor, care trebuie trăite
pentru a le înţelege. În plus, ne convingem că nimic nu este mai puternic ca trecutul, deoarece el nu poate fi schimbat şi trebuie perceput aşa cum a fost.

Perioada imediat postbelică se caracterizează printr-o sovietizare radicală a întregii suprastructuri (cultură, ştiinţă, artă, literatură)

Științele socioumanistice și-au definit arealul de cercetare încă în zorile Epocii Moderne, când ele propagau umanismul renascentist. Anume aceste științe s-au aflat la baza primelor academii, apărute în Italia în secolele XV–XVI.

Tehnologiile, soiurile, hibrizii, alte elaborări ale institutelor noastre reprezintă o valoare deosebită. Sunt adevărate creații ale oamenilor
de știință, la care s-a muncit inspirat, cu dăruire și devotament.

Valoroși cercetărori științifici din domeniul medicinii fundamentale, clinice și al managementului medical au fost aleși în calitate de membri ai Secției Știițne Medicale a AȘM și Asambleei AȘM.

În Republica Moldova, în perioada postbelică, organizarea, dezvoltarea şi finanţarea ştiinţelor inginereşti s-a efectuat prin trei filiere instituţionale separate:

• instituţiile academice din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM);
• instituţiile de ramură de cercetare şi birourile specializate de proiectare şi dezvoltare constructiv-tehnologică;
• instituţiile de învăţământ superior.

Trebuie de recunoscut că istoria științei autohtone este una austeră. Ceea ce s-a obținut și este vrednic de laudă se datorează sacrificiului cercetătorilor, care, deşi nu au fost preţuiți moral și financiar la justa valoare, merită să fie înscriși în palmaresul de aur al
istoriei naționale pentru contribuția adusă la dezvoltarea țării.