Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Societatea cunoaşterii

Cooperarea multiaspectuală dintre Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi Republica Moldova

Autor: Igor Serotilă, Elena Mârzac
Autorii prezentului articol examinează evoluţia relaţiilor dintre NATO şi Republica Moldova şi prezintă o analiză a cooperării bilaterale, precum şi a rezultatelor ştiinţifice obţinute în cadrul programului nominalizat.

Libertatea creației științifice și asigurarea interesului public în activitatea sistemului național de cercetare-dezvoltare

Autor: Dr. hab., conf. cercet. Victor Balmuş
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului prevede că „orice persoană are dreptul să participe … la progresul ştiinţific şi beneficiile sale, … are dreptul la protecţia intereselor morale şi materiale care decurg din orice operă ştiinţifică, literară sau artistică al cărei autor este” [1, p. 11, art. 27].

Interdependența dintre știința și dezvoltarea economico-socială: UE, CSI, Republica Moldova

Autor: Membru corespondent al AŞM Alexandr Dikusar, Institutul de Fizică Aplicată, Rodica Cujba, Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale
Interdependenţa dintre nivelul de dezvoltare a ştiinţei şi nivelul de dezvoltare economico-socială a societăţii este evidentă. Analiza cantitativă a interdependenţei date şi anume analiza cantitativă a fluxurilor de informaţie la nivel mondial, a devenit însă posibilă odată cu dezvoltarea scientometriei.

Agenda Europeană a științei din Republica Moldova

Autor: Academician Gheorghe Duca, preşedintele AŞM
Uniunea Europeană reprezintă, astăzi, unul din cei mai mari generator de cunoștințe din lume: o treime din producția științifică și tehnologică provine din spațiul European. Totodată, acțiunile statelor membre și ale celor asociate nu se rezumă la generarea cunoștințelor, ci și la transformarea acestora în produse și servicii noi în beneficiul fiecărui cetățean, în scopul dezvoltării unei societăți bazate pe cunoaștere.

Lecţia de românism a românilor de la răsărit (sau cum am devenit moldovean...)

Autor: Academician Ioan-Aurel Pop
Ascultam, elev încă fiind, la Braşov, în Şchei, pe notele „Baladei”, un mesaj despre premiera operetei „Crai Nou”, petrecută în 1883, în marea sală de festivităţi a Liceului „Andrei Şaguna” şi eram îndemnat de dascălii mei să nu uit.

Conectarea diasporei ştiinţifice la sectorul de cercetare-dezvoltare

Autor: Dr. Vitalie Varzari
Instituţiile locale sunt cei mai importanţi piloni în procesul de transfer al cunoştinţelor şi competenţelor de la diaspora califi cată spre ţările de origine. În acest sens, transnaţionalismul reprezintă conceptul de bază al studiului de faţă şi este folosit pentru a sublinia importanţa sporită a abilităţilor profesionale, a cunoştinţelor şi a circulaţiei competenţelor
între exponenţii diasporei ştiinţifi ce şi colegii lor din patrie.

Dramaturgia lui Ion Druţă şi impactul ei asupra genului dramatic

Autor: Membru correspondent, Nicolae Bileţchi
Ion Druţă, după cum rezultă din însemnările sale, debutează în dramaturgie cu piesa Casa mare în 1959. Dar, după cum ne mărturiseşte tot scriitorul în eseul La umbra cuvântului, drama era scrisă încă la 1956, ba chiar şi refuzată de a fi publicată de căt¬re revista „Nistru”.

Cu privire la evoluţiile ştiinţei şi societăţii

Autor: Dr. hab. Vasile Marina, Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova
În lucrare se pun în evidenţă unele realităţi ştiinţifice şi sociale, a căror cunoaştere permite o mai bună înţelegere a fenomenelor care se produc în natură şi viaţa publică. Evoluţia adesea mai puţin firească a societăţii impune o tratare netriumfalistă a realităţii.

Ursul în onomastica românească

Autor: Dr. hab. Anatol Eremia, Institutul de Filologie al AŞM
Ursul reprezintă unul dintre cele mai mari animale din lume. Este masiv, puternic şi sprinten. Simţurile cel mai mult dezvoltate sunt auzul şi mirosul. Dispune şi de alte calităţi: inteligent, ager, prudent. Are un corp de până la 2,5 m lungime, cu o înălţime
de aproape 1,5 m şi o greutate de până la 600 kg. Poate trăi până la 30 de ani în libertate şi, întreţinut şi îngrijit bine, până la 50 de ani în captivitate (în rezervaţii şi menajerii).

Biblioteca în sistemul de creare şi difuzare a cunoştinţelor ştiinţifice

Autor: Dr. Oxana Savciuc, drd. Elena Railean, Academia de Studii Economice din Moldova
Apariţia bibliotecilor ştiinţifice în secolul XX a fost cauzată de necesitatea unei asigurări informaţionale cât mai complete a cercetării. Ele şi-au onorat cu succes misiunea, monopolizând furnizarea de informaţii ştiinţifice de calitate înaltă şi asigurarea
producţiei ştiinţifice cu resurse informaţionale.