Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Autorul efectuează o analiză a definițiilor noțiunilor principale din Codul cu privire la știință şi inovare al Republicii Moldova nr. 259 din 15.07.2004 (republicat) și aduce argumente cu privire la nerespectarea criteriilor calității normelor de drept în procesul adoptării acestei legi, inclusiv în comparație cu legislația, bunele practici și doctrina din Spațiul European de Cercetare.

Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la știință şi inovare al Republicii Moldova nr. 259 din 15 iulie 2004 a fost supus avizării de către autoritățile publice interesate și publicat pentru consultări publice încă în iunie 2014 [1].

La 21 iulie curent, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului cu privire la știință și inovare, care, în contextul reformei administrației publice, prevede schimbări esențiale în administrarea domeniilor cercetării și inovării.

The present article aims at providing an independent external analysis of the Academy of Sciences of Moldova (ASM) as well as recommendations to the further development of ASM, according to the Code of Science and Innovation adopted in 2004 the highest scientific forum of the country, representing the only public institution of national interest in the sphere of science and innovation [1].

I. Puterea normativă a istoriei în dreptul constituţional: despre relaţia dintre istorie şi identitatea constituţională
1. Abordarea subiectului identităţii constituţionale în faţa mediului academic reprezintă o provocare, punând începutul unei dezbateri ample şi multidimensionale a acestei probleme în Republica Moldova.

Interpretul Pavel Stratan are un cântec în care spune că unii numără câte stele sunt pe cer, iar alţii – câte nu-s. Cam aşa se întâmplă şi cu expertiza proiectelor de cercetare în Republica Moldova. Este evident că experţii autohtoni cunosc bine echipele antrenate la realizarea proiectelor şi ar fi de aşteptat să prezinte o evaluare obiectivă, cu argumentare convingătoare
pe fiecare poziţie din fişa de evaluare.

Nu cred că există o dată concretă care ar putea atesta începutul dezvoltării ştiinţelor tehnologice şi inginereşti în urbea de la nordul ţării cu numele Bălţi. Oraşul, ca şi multe altele, a avut la origine mai multe localităţi sau mahalale (Slobozia, Pământeni, Tăioasa şi Ţigănia [1]), în care deja erau prezenţi germenii tehnologici.

În anul 2014 a fost ales preşedintele AŞM. Astfel, programul managerial de activitate pentru viitor se înscrie pe linia continuităţii şi asumării responsabilităţilor în vederea păstrării valorilor şi performanţelor în noile condiţii de modernizare a sferei academice.

Precum se ştie, de mai mulţi ani Republica Moldova se află ferm pe ultimul loc în Europa în privinţa nivelului de dezvoltare economică. Dacă pe timpul guvernării (neo)comuniste (anii 2001-2009), acest fapt era contestat sau obturat de regimul Voronin (fără argumente), astăzi nimeni nu-l mai pune la îndoială, fiind unanim recunoscut. Mai mult decât atât. Aproape toată lumea s-a împăcat cu starea de înapoiere cronică a statului.

O multitudine de factori convergenţi şi complementari, cu un mare potenţial de impact, justifică amploarea şi consecvenţa preocupărilor pentru instituirea şi valorificarea doctoratului industrial.