Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Scopul acestui articol este de a contribui şi pe această cale – academică – la popularizarea Zilei Drapelului de Stat – 27 aprilie – sărbătoare instituită recent prin lege. Aceasta urmează să redea compatrioţilor noştri sentimentul civic, legat de unul dintre simbolurile identitare esenţiale – Tricolorul naţional, românesc. Atribut şi simbol al Patriei, Tricolorul reprezintă statul şi expresia fiinţei noastre naţionale.

Imaginea celui de-al Doilea Război Mondial continuă să se reflecte în cel mai diferit mod, chiar dacă acest eveniment constituie o verigă comună a istoriei continentului european. În Estul Europei, memoria acestui eveniment de la bun început a devenit un instrument al politicilor imperiale, elaborat în cheia propagandei comuniste şi pus în acţiune prin mecanismele comemorării selective.

Patrimoniul cultural constituie componenta moştenită a culturii, prezentă în viaţa de astăzi sub forma unor vestigii materiale şi imateriale, precum şi în tipare culturale. El cuprinde toate domeniile culturii, întrucât acestea – chiar şi cele mai avangardiste dintre ele – au la temelie experienţa culturală acumulată, asimilată şi adaptată.

–Ce se întâmplă astăzi în lume, la nivel global, în ceea ce priveşte exodul creierilor? Cum evoluează acest fenomen? Jean-Claude Bolay: –În primul rând, tendinţa de a migra dintr-o regiune în alta, oricare ar fi cauzele, dar mai ales din ţările în curs de dezvoltare către ţările industrializate, va fi în creştere de acum încolo, deoarece ţările industrializate sunt solicitate de migranţi cu o calificare înaltă. Aceasta se referă atât la persoanele care deţin o calificare în ceea ce priveşte anumite competenţe în muncă, cât şi la cele având competenţe investigative – cercetătorii care pleacă şi se stabilesc în mediile academice de acolo.

Obţinerea penicilinei de către Alexandr Fleming în anul 1929 şi producerea ei în anul 1941 au favorizat apariţia chimioterapiei antibacteriene. Această descoperire ştiinţifică, una din cele mai mari în secolul XX, a schimbat esenţial eficienţa tratamentului maladiilor infecţioase, salvând viaţa multor milioane de oameni. Mai apoi, pe parcursul anilor 1941-2010, au fost descoperite numeroase grupe de noi antibiotice, fapt ce a amplificat şi diversificat arsenalul chimioterapeutic antibacterian.

În cercetările de profil agronomic, în special din pomicultură, tradiţional se mai practică experienţele cu 1-3 factori în vederea sporirii recoltei în anumite condiţii. Rezultatele obţinute pentru fiecare factor în parte, fiind aplicate întru-un sistem de cultură, de regulă, nu manifestă efectul însumat, dar adesea este mai mic decât valoarea mijlocie din cele însumate, fiindcă nu se integrează echilibrat cu alţi factori.

Teritoriul Republicii Moldova, prin aşezarea sa geografică, se încadrează în zona cu umiditate insuficientă şi instabilă. Instabilitatea condiţiilor agrometeorologice determină în mod esenţial variabilitatea şi nivelul recoltei plantelor de cultură. Producătorii agricoli, precum şi autorităţile publice, au nevoie de o prognoză a productivităţii culturilor de câmp la desprimăvărare spre a întreprinde măsurile respective.

Preliminarii. Republica Moldova dispune de un sistem hidrografic destul de bogat şi variat în ceea ce priveşte apele de suprafaţă şi de adâncime. Prin anchete de teren şi din surse cartografice, pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, au fost înregistrate peste 10.000 de obiecte hidrografice: râuri, râuleţe, pâraie, lacuri, bălţi, iezere, heleşteie, iazuri, fântâni, izvoare etc.

Ispititoare sunt sirenele publicisticii de atitudine pentru orice artist al cuvântului, dar mai ales în cazurile când acesta atacă problema arzătoare de interes naţional, inclusiv o tematică social-politică pusă pe muchie de cuţit, atâta amar de timp interzisă.

In colecţiile publice şi cele private din Republica Moldova se păstrează un număr considerabil de descoperiri numismatice antice şi medievale provenite atât din săpături arheologice, cât şi din tezaure. Cele mai vechi monede reprezentate în colecţiile autohtone sunt emisiunile coloniilor pontice Histria şi Tyras şi cele ale regilor macedoneni din sec. IV-III î. Chr. Acestea sunt urmate de monedele geto-dacilor, fiind înregistrat şi un eşantion destul de însemnat de emisiuni monetare romane.