Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Anul 2021 are o deosebită semnificație la nivel național și internațional pentru Academia de Științe a Moldovei, care celebrează 60 de ani de la fondare (1961) și 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic (1946).

Raționamente. Într-un an al provocărilor și impedimentelor precum a fost 2020, inclusiv ca urmarea pandemiei de COVID-19 declarate de OMS la 11 martie 2020, activitatea organizațiilor din domeniile cercetării și inovării a fost influențată în mare parte de hotărârile emise de autorităţile publice naţionale în contextul evoluției situației epidemiologice. În pofida tuturor dificultăților, comunitatea ştiinţifică

În conformitate cu prevederile art. 64 lit. l) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004 (republicat) şi cu pct. 7 din Statutul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, aprobat de Adunarea Generală a membrilor AŞM prin Hotărârea nr. I/2 din 24 ianuarie 2019 (cu modificările și completările ulterioare), în cadrul Sesiunii a VIII-a Adunării Generale a AŞM a fost audiat Raportul privind activitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei în anul 2020.

Concursul de proiecte de cercetare „Program de stat 2020–2023” s-a dovedit a fi un eșec pentru sistemul de cercetare și inovare din Republica Moldova, demonstrând încă o dată incapacitatea cronică a autorităților statului de a organiza competiții corecte de selectare a celor mai buni, indiferent de domeniu (justiție, administrație publică, achiziții publice, audiovizual etc.)

Odată cu dezvoltarea mediilor on-line și cu apariția Internetului, considerat un spațiu democratic, a devenit mult mai simplu pentru oricine să se exprime liber, oricând și oricum.

Prezența compușilor farmaceutici (CF) în apele uzate prezintă un pericol efectiv pentru mediul înconjurător. 

În ultimele decenii în lume au fost înregistrate un șir de focare de boli infecțioase, cum ar fi: sindromul respirator acut sever (SARS), Ebola, febra Zika, gripa aviară (H5N1), gripa porcină A (H1N1), sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) etc.

Variabilitatea genetică a indivizilor este reflectată prin polimorfismul molecular, care ilustrează variațiile la nivelul secvențelor ADN-ului genomic.

Farmacologia clinică geriatrică atestă actualmente o dezvoltare destul de intensă drept urmare a îmbătrânirii generale a populaţiei [1; 2; 3].

Pentru prognozarea riscului de dezvoltare a bolilor cronice, în general, și a cancerului, în special, este nevoie de a lua în considerare toți factorii care cauzează patologia respectivă, precum și de a identifica momentul în care aceștia încep să acționeze nefavorabil.