Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Ştiinţe biologice

Starea actuală a fluviului Nistru

Autor: Dr. hab., prof. univ. Elena Zubcov, Institutul de Zoologie, AŞM
Nistrul este unul dintre fl uviile mari ale Europei, îşi ia începutul în partea de nord-vest a Carpaţilor Răsăriteni, pe panta muntelui Rozlici.

Aspecte genetico-populaţionale ale ameliorării pădurilor de stejar

Autor: Dr. hab. Petru Cuza, Institutul de Ecologie şi Geografie, AŞM
Din cele mai vechi timpuri, pădurea a jucat un rol important în viaţa omului, servindu-i drept sursă de hrană şi asigurându-i adăpost în perioadele vitrege de luptă cu triburile barbare. În trecut şi chiar până nu demult, omul adesea nu înţelegea că pădurea este un furnizor indispensabil de materii prime regenerabile care trebuie utilizate într-o manieră durabilă.

Cercetări ecologice la Institutul unificat de cercetări nucleare din Dubna

Autor: Inga Zinicovscaia, Institutul de Chimie al AŞM, Institutul Unifi cat de Cercetări Nucleare, Dubna, Federaţia Rusă
Problemele de mediu, inclusiv încălzirea globală, poluarea apei, aerului, solului sunt subiecte majore de discuţie atât la nivel global, cât şi local, activitatea antropogenă fiind principala sursă de contaminare a mediului ambiant cu metale grele.

Contribuţia naturaliştilor româneşti la dezvoltarea ecologiei

Autor: Memb. cor. al AŞM Ion Dediu, director onorific viager al Institutului de Ecologie şi Geografie
O contribuţie esenţială la cunoaşterea comportamentului organismelor vii în natură, la geneza şi evoluţia ecologiei ca ştiinţă sinbiologică au adus savanţii naturalişti români pe care, cu siguranţă, îi putem considera precursorii ştiinţei ecologice naţionale. Dar, probabil că primii care au scris despre natura spaţiului geografic românesc au fost câţiva gânditori naturalişti şi istorici greci.

Conferintele internationale în materie de chimie ecologica identifica solutii pentru problemele mediului

Autor: Dr., conf. univ. Viorica Gladchi, dr. Lidia Rromanciuc
Deşi degradarea mediului ambiant şi poluarea intensivă a acestuia, potrivit opiniei publice, în mare parte este provocată de industria chimică şi se asociază cu ştiinţa numită chimie, totuşi anume chimiştii, mai ales in ultimii 30 de ani, propun modalităţi şi procedee pentru soluţionarea complexă a problemelor naturii înconjurătoare, pentru ameliorarea şi prevenirea vicierii habitatului şi a condiţiilor de trai, inclusiv a aerului, solului, apei.

Conferinţele internaţionale în materie de chimie ecologică identifică soluţii pentru problemele mediului

Autor: Dr., conf. univ. Viorica Gladchi, dr. Lidia Romanciuc
Deşi degradarea mediului ambiant şi poluarea intensivă a acestuia, potrivit opiniei publice, în mare parte este provocată de industria chimică şi se asociază cu ştiinţa numită chimie, totuşi anume chimiştii, mai ales in ultimii 30 de ani, propun modalităţi şi procedee pentru soluţionarea complexă a problemelor naturii înconjurătoare, pentru ameliorarea şi prevenirea vicierii habitatului şi a condiţiilor de trai, inclusiv a aerului, solului, apei.

Biosinteza enzimelor lipolitice de către pseudomonas CNM-PSB, microflora satelit a Dunaliella salina

Autor: Dr., conf. univ. Victor Croitoru, Acad. Valeriu Rudic
1. Prefaţă
Enzimele lipolitice joacă un rol important în metabolismul lipidic al prokaryotelor şi eukaryotelor. Aceste enzime contribuie la transferul lipidelor de la un organism la altul, de la plante la animale, iar de la animalele inferioare la cele ierarhic situate
mai superior.

Cultura florii-soarelui (Helianthus annuus l.). Repere istorice

Autor: M. cor. Maria Duca, Dr. Constantin Manolache, Rodica Chilari
Floarea-soarelui este considerată una dintre cele mai profitabile culturi de câmp. Având un spectru larg de utilizare, ea nu numai că reprezintă o soluţie în aprovizionarea cu ulei vegetal, ci şi aduce o mare contribuţie la creşterea producţiei de albumine, a produselor organice şi minerale.

Ştiinţă şi societate: percepţii, estimări, aşteptări

Autor: dr. Valeriu Mîndru
În unul din numerele anterioare ale revistei Akademos (nr.3 (18), 2010) prezentasem o sinteză a principalelor rezultate ale investigaţiei sociologice „Reforma în sfera ştiinţei şi inovării”, realizată de Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al Academiei de Ştiinţe.

Paradigme noi în cercetarea chimică

Autor: acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române
Anul 2011 a fost declarat de Organizaţia Naţiunilor Unite, la iniţiativa IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) susţinută de UNESCO, drept Anul International al Chimiei. Acesta este un bun prilej de a arunca o privire asupra imaginii de ansamblu a chimiei ca ştiintă, la inceputul secolului 21 şi asupra tendinţelor actuale şi de perspectivă. Titlul articolului de faţă sugerează că în ultimul timp chimia nu s-a dezvoltat doar printr-un process evolutiv ci s-a produs o adevarată revolutie, din care au rezultat concepte şi paradigme noi.