Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

На протяжении длительного периода времени украинская финансовая наука во многих вопросах ориентировалась на концептуальные, методические и методологические принципы, сформированные во времена бывшего СССР.

Într-o societate care aspiră spre economia cunoaşterii, politicile dedicate cercetării-dezvoltării-inovării sunt considerate a fi prioritatea de frunte a statului. Referindu-ne la Republica Moldova, subliniem că statul, în persoana autorităţilor publice, garantează funcţionarea şi dezvoltarea sferei ştiinţei şi inovării prin: finanţarea stabilă ascendentă a dezvoltării potenţialului sferei ştiinţei şi inovării şi stimularea creării unei infrastructuri moderne a acestei sfere, ...

În condiţiile în care potenţialul de export al sectorului agroalimentar poate fi evaluat din perspectiva „posibilităţilor” pierdute, dar şi a celor nevalorifi cate, analiza comerţului exterior elucidează multitudinea factorilor organizatorici, sectoriali şi macroeconomici ce determină comportamentul exportatorilor naţionali.

Mai multe ţări în curs de dezvoltare, printre care şi Republica Moldova, înregistrează un nivel înalt de corupţie, în special în cazul proiectelor cu implicarea sectorului public. Corupţia în sectorul public, de regulă, este asociată cu costurile exagerate evaluate pentru proiectele de investiţii publice, cu utilizarea materialelor de calitate inferioară, precum şi calitatea proastă a executării lucrărilor.

Sectorul agroalimentar ocupă, tradiţional, un rol aparte în negocierea acordurilor preferenţiale de comerţ. Acest fapt se poate explica prin preocupările autorităţilor publice pentru securitatea alimentară a ţării, bunăstarea populaţiei în mediul rural şi, în special, în ţările dezvoltate, impactul pe care importul anumitor produse agroalimentare l-ar putea avea asupra securităţii consumatorilor.

Dinamismul dezvoltării sociale, intensificarea proceselor concurenţiale pe toate planurile, nevoia producerii unor mărfuri care ar face faţă atât pe piaţa naţională, cât şi pe cea internaţională, induc necesitatea cercetărilor în domeniul creşterii competitivităţii drept o sarcină primordială a politicilor economice contemporane, aceasta fiind o misiune importantă a civilizaţiei secolului al XXI-lea.

La iniţiativa Institutului Internaţional de Statistică şi a altor organizaţii internaţionale, 2013 a fost declarat Anul Statisticii. Peste 1700 de organizaţii din 116 ţări au susţinut această iniţiativă, exprimându-şi, astfel, recunoştinţa pentru contribuţia Ştiinţelor Statistice în toate domeniile de activitate.

Problema echilibrului bugetar a generat o serie de dezbateri ce apar periodic începând din a doua jumătate a secolului XX, când politica financiară a mai multor state a fost infl uenţată de conceptul keynesian (care susţinea că bilanţul dintre veniturile şi cheltuielile bugetare este mai  puţin important decât echilibrul macroeconomic, sugerând că în calitate de instrument-cheie într-o  recesiune poate servi politica fiscală).

Adept al doctrinei lui Adam Smith, Mihai Eminescu, aidoma poeţilor-economişti Byron şi Puşkin, care au scris şi ei pe teme economice, considera economia politică o ştiinţă a libertăţii economice. În cel mai important manuscris 2257 de economie politică – proiect al unui manual de economie politică, Eminescu avea să noteze că: Omul are atâta libertate şi egalitate pe câtă avere are. Conţinând idei complexe în materie de economie politică, textul respectiv examinează istoria economiei politice, obiectul şi metodologia ei de analiză.

Necesitatea revelării conţinutului noţiunii de competitivitate drept categorie economică constitutivă a elementului respectiv este una a priori importantă, cel puţin prin prisma celor mai noi tendinţe de penetrare a pieţelor emergente, dar şi de poziţionare strategică a companiilor.