Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

 Articolul prezintă analiza succintă a direcţiilor principale de cercetare în istoriografia anglofonă dedicată Republicii Moldova. 

În practica ştiinţifică mondială a apărut un nou domeniu de cercetare – genderologia (ştiinţa despre genuri), care studiază similitudinile şi divergenţele dintre cele două genuri (femei şi bărbaţi), relevă noţiunile de performanţe individuale şi colective, caracterizează aspectele situaţional-comportamentale ale personalităţii (relaţii inter- şi intrapersonale), analizează aspectele de raporturi şi de competenţă, de statut, omogenitate şi identitate, defineşte mecanismele şi strategiile de gen social-gender [1, p. 6].

Cultura Republicii Moldova văzută în plinătatea manifestărilor sale are în epicentru valorile culturale tradiţionale consacrate de veacuri. În contextul construirii şi afirmării identităţii noastre culturale ele devin emblematice.

Mai bine de jumătate de mileniu, romii/ţiganii sunt stabiliţi pe teritoriul Republicii Moldova. Ei sunt aşezaţi cu traiul aproape în fiecare localitate. Majoritatea populaţiei posedă anumite cunoştinţe despre această minoritate, în raport cu alte grupuri etnice
conlocuitoare: credincioşi ruşi de rit vechi (lipoveni), ucraineni, belaruşi, găgăuzi, bulgari, evrei, polonezi etc.

Defi niţia profesionistă a muzeului, acceptată de lumea muzeală, rămâne cea dată în 2007 de către Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), care
stabileşte că „muzeul este instituţie permanentă, nonprofit, aflată în serviciul societăţii şi a dezvoltării acesteia, deschisă publicului, care colecţionează, conservă, cercetează, comunică şi expune în scopul cunoaşterii, educării şi recreării, patrimoniul material şi imaterial al umanităţii” [1].

Гагаузская фольклористика на протяжении своей истории достигла определенных успехов в деле исследования произведений устного народно-поэтического творчества. Собрано большое количество полевых материалов, опубликованы эпические сказания, сказки, легенды, песенные виды и другие образцы словесного фольклора.

Privite ca parte a patrimoniului umanităţii, recomandările referitoare la salvgardarea culturii tradiţionale şi a folclorului, aprobate de cea de a 25-a Conferinţă Generală UNESCO (Paris, 1989), dar, îndeosebi, Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (Paris, 17.10.2003) au însemnat o provocare constructivă la care Republica Moldova a aderat în 24 martie 2006.

Elementul constructiv distinct al arhitecturii ecleziastice din arealul ortodox este turla – cupola ridicată pe un tambur cilindric sau octogonal – dominantă verticală care serveşte şi pentru orientare în spaţiu şi, concomitent, drept identificare spiritual-religioasă.

Subiectul acestui articol este expresia stării neliniștitoare a celui mai dezvoltat şi reprezentativ pentru Republica Moldova gen de artă populară – alesul covoarelor. Ţesăturile în casele basarabenilor au avut, prin tradiţie, valoare de simbol. Se considerau relicve familiale care nu se înstrăinau, nu se vindeau, nu se dăruiau la străini, ci dimpotrivă, se transmiteau ca zestre copiilor, ca daruri sau de pomană nepoţilor, finilor, fraţilor.

În suita de manifestări ştiinţifice şi culturale dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului, organizate în Republica Moldova anual în luna septembrie de Consiliul Europei în comun cu Uniunea Europeană, se înscrie şi inaugurarea primului monument ecleziastic de pe teritoriul Muzeului Satului, al cărui program de edificare este de mai multe decenii în centrul atenţiei societăţii noastre.