Akademos - Revista de Stiinta, Inovare, Cultura si Arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Etnografie şi etnologie

The Republic of Moldova in anglophone historiography: ethnological perspective

Autor: Doctor în istorie Natalia DUȘACOVA
 Articolul prezintă analiza succintă a direcţiilor principale de cercetare în istoriografia anglofonă dedicată Republicii Moldova. Descarcă

Cunoașterea gender rural: repere științifice

Autor: Dr. hab. Iulia Bejan Volc, Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM
În practica ştiinţifică mondială a apărut un nou domeniu de cercetare – genderologia (ştiinţa despre genuri), care studiază similitudinile şi divergenţele dintre cele două genuri (femei şi bărbaţi), relevă noţiunile de performanţe individuale şi colective, caracterizează aspectele situaţional-comportamentale ale personalităţii (relaţii inter- şi intrapersonale), analizează aspectele de raporturi şi de competenţă, de statut, omogenitate şi identitate, defineşte mecanismele şi strategiile de gen social-gender [1, p. 6].
Descarcă

Dimensiunile axiologice naţionale şi mondiale ale scoarţei basarabene

Autor: Dr., conf. univ. Varvara Buzilă, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
Cultura Republicii Moldova văzută în plinătatea manifestărilor sale are în epicentru valorile culturale tradiţionale consacrate de veacuri. În contextul construirii şi afirmării identităţii noastre culturale ele devin emblematice.
Descarcă

Romii/ţiganii din Republica Moldova: o comunitate etno-culturală inedită în spaţiul tradiţional istoric carpato-danubiano-pontic

Autor: Dr. Ion Duminica, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
Mai bine de jumătate de mileniu, romii/ţiganii sunt stabiliţi pe teritoriul Republicii Moldova. Ei sunt aşezaţi cu traiul aproape în fiecare localitate. Majoritatea populaţiei posedă anumite cunoştinţe despre această minoritate, în raport cu alte grupuri etnice
conlocuitoare: credincioşi ruşi de rit vechi (lipoveni), ucraineni, belaruşi, găgăuzi, bulgari, evrei, polonezi etc.
Descarcă

Marketingul şi muzeele Republicii Moldova

Autor: Dr. hab. Elena Ploşniţa, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Defi niţia profesionistă a muzeului, acceptată de lumea muzeală, rămâne cea dată în 2007 de către Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), care
stabileşte că „muzeul este instituţie permanentă, nonprofit, aflată în serviciul societăţii şi a dezvoltării acesteia, deschisă publicului, care colecţionează, conservă, cercetează, comunică şi expune în scopul cunoaşterii, educării şi recreării, patrimoniul material şi imaterial al umanităţii” [1].
Descarcă

Гагаузская народная несказочная проза

Autor: Д-р Виталий Сырф, Институт культурного наследия, АНМ
Гагаузская фольклористика на протяжении своей истории достигла определенных успехов в деле исследования произведений устного народно-поэтического творчества. Собрано большое количество полевых материалов, опубликованы эпические сказания, сказки, легенды, песенные виды и другие образцы словесного фольклора.Descarcă

Colindatul de ceată bărbătească în integritatea complexă solstiţială

Autor: Dr. Iulian Filip, Institutul de Filologie al AŞM
Privite ca parte a patrimoniului umanităţii, recomandările referitoare la salvgardarea culturii tradiţionale şi a folclorului, aprobate de cea de a 25-a Conferinţă Generală UNESCO (Paris, 1989), dar, îndeosebi, Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (Paris, 17.10.2003) au însemnat o provocare constructivă la care Republica Moldova a aderat în 24 martie 2006.
Descarcă

Bolta moldovenească – aport original al meşterilor moldoveni la tezaurul arhitectural universal

Autor: Dr. Tamara Nesterov, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
Elementul constructiv distinct al arhitecturii ecleziastice din arealul ortodox este turla – cupola ridicată pe un tambur cilindric sau octogonal – dominantă verticală care serveşte şi pentru orientare în spaţiu şi, concomitent, drept identificare spiritual-religioasă.
Descarcă

Covorul moldovenesc, în dificultate

Autor: Dr. Elena Postolachi
Subiectul acestui articol este expresia stării neliniștitoare a celui mai dezvoltat şi reprezentativ pentru Republica Moldova gen de artă populară – alesul covoarelor. Ţesăturile în casele basarabenilor au avut, prin tradiţie, valoare de simbol. Se considerau relicve familiale care nu se înstrăinau, nu se vindeau, nu se dăruiau la străini, ci dimpotrivă, se transmiteau ca zestre copiilor, ca daruri sau de pomană nepoţilor, finilor, fraţilor.
Descarcă

Încă un pas spre crearea muzeului satului la Chişinău

Autor: Mihai Ursu, director general al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
În suita de manifestări ştiinţifice şi culturale dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului, organizate în Republica Moldova anual în luna septembrie de Consiliul Europei în comun cu Uniunea Europeană, se înscrie şi inaugurarea primului monument ecleziastic de pe teritoriul Muzeului Satului, al cărui program de edificare este de mai multe decenii în centrul atenţiei societăţii noastre.
Descarcă