Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Nicolae Coţofan, prin limbajele plastice, tehnicile şi tehnologiile intrinseci artei contemporane, a reformatat succesiunea tradiţiilor culturale indigene.

Victor Teleucă s-a afirmat în literatura română din stânga Prutului de la chiar prima sa carte – poemul Răscruce ( 1958). El s-a impus atenţiei generale prin această încercare temerară de a exprima nu doar nişte fragmente disparate ale realităţii
timpului, surprinse în poezii lirice aparte, ci de a realiza o panoramă a acelui timp arhicomplicat de după războiul stalinist-hitlerist.

În sfârşit, după atâtea îndelungate aşteptări ale cititorului, ceea ce trebuia să se producă – s-a produs: Ion Druţă, cunoscutul romancier, dramaturg şi nuvelist, şi-a pus numele pe o carte întreagă de poezii propriu-zise, intitulată sugestiv şi în duhul
timpurilor răvăşite de astăzi – Îngerul supravieţuirii (Mărturii şi spovedanii).

Până în prezent, în Republica Moldova şi România, au fost editate peste douăzeci de studii monografice dezbătând cele mai diverse aspecte ale operei lui Grigore Vieru (1935-2009), poetul cel mai îndrăgit al românilor de pretutindeni... Fapt
unic, care vorbeşte în mod elocvent despre popularitatea fără seamăn a poeziei lui orfeice şi mesianice. Au semnat critici şi istorici literari cu nume, distinşi publicişti şi lingvişti, poeţi şi preoţi de seamă, cărturari şi îndrăgostiţi ai verbului vierean plin

Muzeul este una din cele mai vechi instituţii de cultură. Cuvântul muzeu a pătruns în limba română abia în secolul al XIX-lea. Totuşi, încă Dimitrie Cantemir îl folosise în Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor (Petersburg, 1717).

Basarabeanul din romanele lui Paul Goma se dovedeşte a fi total diferit de personajele cu mentalităţi formatate, resemnate, senine, evlavioase ale canonului literar instaurat după refluxul realismului socialist. Considerăm că, la un palier, basarabenii extravertiţi ai romanului Din calidor constituie o replică şi o alternativă serioasă la galeria de personaje mioritice canonizate la un anumit moment în literatura dintre Prut şi Nistru.