Akademos - Revista de știinta, inovare, cultura si arta

Academia de Stiinte a Moldovei

Patrimoniu cultural

Enciclopedia ca univers discursiv

Autor: Dr. Didina Ţăruş
0. Preliminarii. Enciclopedia Moldovei (EM) în 10 volume [3], concepută ca o lucrare ştiinţifică, urmează să se impună prin precizia, claritatea, accesibilitatea conţinutului, atât specialiştilor din diverse domenii, pentru o mai bună comunicare, în contextul deschiderii interdisciplinare, cât şi publicului larg care manifestă interes pentru un volum mereu în creştere de informaţii, într-o societate emergentă a cunoaşterii.

Preotul şi omul de ştiinţă Dimitrie Balaur (110 ani de la naştere)

Autor: Dr. hab., prof. univ. Nicolae Băieşu, Institutul de Filologie al AŞM
S-a născut la 4 septembrie 1903 în familia dascălului Isidor Balaur din comuna Răzeni, jud. Lăpuşna (azi în r. Ialoveni). Aceeaşi localitate este baştina lui Ion Pelivan şi Ion Inculeţ. Aici a trăit mulţi ani Elena Alistar, pedagog, om politic, singura femeie-deputat în Sfatul Ţării.

Filmul de artă: repere conceptuale

Autor: Dr. Dumitru Olărescu. Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
Odată cu apariţia artei – fenomen complex în care se profilează destinul întregii umanităţi, fiind şi cea mai esenţială, adesea şi cea mai spectaculoasă expresie a corelaţiei omului cu lumea, s-a impus şi necesitatea studierii acestui fenomen marcat profund de mitologie, religie, istorie, cultură, filosofie, estetică, psihologie ş.a.m.d.

Ştefan cel Mare şi neamul Rahmaninovilor (140 ani de la naşterea marelui compozitor)

Autor: Dr. hab. Aurelian Dănilă, Academician coordinator al Secţiei Ştiinţe umanistice şi arte a AŞM
În a doua jumătate a secolului al XV-lea, la cârma Moldovei veni unul dintre cei mai viguroşi bărbaţi ai neamului, ca timp de aproape cincizeci de ani să făurească o ţară puternică şi frumoasă, al cărui popor a ştiut să-l preţuiască de-a lungul secolelor, dându-i şi astăzi cinstea cuvenită – Ştefan cel Mare şi Sfânt. Sub aspect istoric, este cea mai glorioasă personalitate a neamului, care a creat şi păstrat un stat ce s-a impus cu o autoritate binemeritată în această parte a Europei.

Zimbrul în toponimia românească

Autor: Dr. hab. Anatol Eremia
Zimbrul este cel mai masiv, cel mai viguros şi puternic animal din Europa. Are o greutate de până la 900 kg, o lungime de aproximativ 3 m şi o înălţime de aproape 2 m. Partea de dinainte a corpului, musculoasă şi robustă, este acoperită cu un păr lung, de culoare gri-maro, formând mai jos aşa-numita barbă, partea din urmă a corpului (crupa) fiind relativ mai mică. Acest animal trăieşte până la 28 de ani în captivitate şi mai puţin în sălbăticie.

Instrumentele muzicale în viaţa mănăstirilor

Autor: Dr. Victor Ghilaş
În plan general, arta muzicală bizantină în esenţă este de natură vocală, cântul în creştinătatea răsăriteană fiind executat pe texte narative. dacă biserica catolică apuseană, pentru a sensibiliza artistic şi cultural credincioşii, acceptă încă din secolul al VIII-lea orga în procesiuni religioase, centrând astfel muzica liturgică pe o intonare apropiată de cea laică, cântarea din slujbele ortodoxe este exclusiv vocală.

Valoarea istorico-artistică a veşmintelor bisericeşti

Autor: Dr. Liliana Condraticova
Fără a reduce din importanţa cercetărilor anterioare, axate pe apariţia şi evoluţia artei sacre în spaţiul pruto-nistrean, trebuie remarcat faptul că în ultimii ani podoabele şi veşmintele liturgice au suscitat în mod deosebit interesul experţilor în materie de istoria şi studiul artelor.

Valorificarea tezaurului bisericilor şi al mănăstirilor din Moldova. Cazul bibliotecii mănăstirii Hârbovăţ

Autor: Cerc. şt. Manole Brihuneţ, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
Consideraţiuni generale

Основные вопросы сохранности, консервации и реставрации Бессарабских икон

Autor: Искусствовед Елена Григорашенко, Заведующая Реставрационным центром Национального Художественного Музея
Икона как живописное произведение c технологической точки зрения представляет сложный комплекс различных материалов.

Probleme actuale privind restaurarea edificiilor monastice

Autor: Membru corespondent al AŞM, Mariana Şlapac
Monumentele de arhitectură monastică din Republica Moldova, adevărate „sclipiri arhitecturale” – opere ale unor făuritori talentaţi – transmit mesaje de epocă ale ortodoxismului şi reprezintă expresia artistică a credinţei, a rafinamentului şi a gusturilor estetice ale înaintaşilor. Ele au la bază elementul autohton, concretizat în construcţii monumentale de lemn şi de zid.