Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

În baza unor materiale noi din arhive, precum şi a publicaţiilor de documente şi studii speciale, autorul încearcă să acopere golurile şi să elimine incoerenţele care se mai întâlnesc în publicaţiile dedicate relaţiilor dintre ei.

Teoria traducerii ca disciplină științifică este foarte tânără: istoria sa numără circa 50 de ani. Naşterea ei datează cu 1972, când la cel de al III-lea Simpozion Internațional de Lingvistică din Copenhaga lingvistul britanic James Holmes a specificat necesitatea recunoașterii teoriei traducerii ca pe un domeniu independent de cercetare ştiinţifică.

Trei ceasuri în iad, „unul din puternicele romane ale literaturii române” (Mircea Tomuş) şi „cel mai tulburător roman al obsedantului deceniu” (Dan Brudaşcu), rămâne deocamdată ca şi cum inexistent, atât pentru cititori, cât şi pentru exegeţii literari.

Scriitorul Ion Druţă, prin personajele feminine Ecaterina cea Mare şi Ecaterina „cea Mică”, în romanul Biserica Albă, transfigurează două lumi orânduite după principii diferite, reflectând, în fond, asupra două modele existenţiale opuse.

Discursul artistic al lui Ion Druță se caracterizează prin interferența epicului cu liricul, a dramaticului cu alte forme de comunicare artistică. O trăsătură a viziunii sale artistice este teatralitatea ca mod de valorizare a realității sociale și a fenomenelor culturale și care implică relația dintre joc și teatralizare

Prezentul articol se apleacă asupra moştenirii muzicale a lui Anton Pann, gestul fiind motivat inclusiv de faptul că în 2016 se împlinesc 220 de ani de la naşterea sa (în cazul în care neraportăm la anul 1796).
Personalitate de excepţie multiplu înzestrată (compozitor, psalt, istoriograf, teoretician, traducător, dascăl de psaltichie, folclorist, literat, tipograf, slujitor al culturii ecleziastice şi laice deopotrivă), Anton Pann a lăsat o operă pe măsură, ale cărei componente se intercompletează şi se intercondiţionează.

Crama de la Bulboaca s-a înscris în istoria vinificaţiei autohtone ca una dintre cele mai impunătoare întreprinderi vinicole din Basarabia datorită proprietarului său – Constantin Mimi, care s-a evidențiat nu numai ca activist pe tărâm public, fiind preşedinte al Upravei Zemstvei din judeţul Bender, iar ulterior – al Zemstvei Guberniale, dar și ca promotor al unei viticulturi moderne.

În societate în general și în mediul științific în special este pe larg răspândită opinia privind declinul continuu al creației populare. Potrivit acesteia, după câteva secole de dezvoltare plenară, arta tradițională își limitează treptat arealul în societate pe parcursul secolului al XX-lea, ca să ajungă în secolul XXI-lea la rolul de cenușăreasă a societății de consum dominată de producția industrială de masă.

La memorarea celor 80 de ani de la naşterea efervescentului temperament artistic care a fost Emil Loteanu în ambele sfere de o rezonanţă majoră – literatura şi arta cinematografică, constatăm cu stupoare condiţia dezolantă a cineastului şi poetului în paroxismul oximoronic al unui cunoscut necunoscut.

La o distanță de 100 de ani de la nașterea lui Mihail Grecu putem realiza mai complex și profund amploarea acestei personalități mult prea distincte și polivalente. Printre artiștii moldoveni importanți ai secolului al XX-lea, maestrul se remarca atât prin setea inepuizabilă de cunoaștere, talentul remarcabil, forța darului spiritual-filosofic, cât și prin poziția sa morală de luptător pentru libertatea dezvoltării artistice.