Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

De la o singură instituţie academică de creaţie ştiinţifică înainte de cel de-al Doilea Război Mondial s-a ajuns astăzi la 19 institute, 26 de institute de ramură și 14 universități acreditate pentru cercetare, toate subordonate Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Personalitate de excepţie a ştiinţei, culturii şi vieţii publice din România contemporană, academicianul Ioan-Aurel Pop, prin vasta şi prodigioasa-i activitate, prin modelul de probitate ştiinţifică, morală şi de atitudine civică, şi-a binemeritat încrustarea numelui în galeria marilor intelectuali români, ducând faima şi prestigiul ştiinţei şi culturii româneşti departe peste hotarele ei politico-administrative.

La 2 aprilie 2015, cu numai o singură zi înaintea sărbătoririi a 149 de ani de la înfiinţarea Societăţii Literare Române, Casa Regală a României, la iniţiativa M.S. Regelui Mihai I, reprezentată prin Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele consort Radu de România, a desfășurat la Palatul Elisabeta o întâlnire între reprezentanții Casei Regale a României, Academiei Române și Academiei de Științe din Republica Moldova.

Cu ocazia aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Constantin Stere, Academia de Ştiinţe a Moldovei, în colaborare cu Academia Română, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, dar şi alte instituţii cu profil istoric, juridic şi cultural, au organizat
o serie de evenimente.

Onorată asistență,
Astăzi comemorăm 150 de ani de la nașterea lui Constantin Stere, personalitate complexă, de prim rang a vieții și culturii româneşti, cu activitate multilaterală de om politic, jurist, profesor universitar, scriitor şi publicist. Conferința noastră științifică, organizată sub egida Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei, împreună cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, este un omagiu adus marelui nostru compatriot care s-a implicat plenar, timp de patru decenii, în viața politică și culturală din România și Basarabia.

Partidul țărănesc crede că numai o constituantă, ca o singură Adunare națională, liber aleasă de națiunea întreagă, sub toate garanțiile drepturilor și libertăților cetățenești, prin sufragiul universal, pe baza reprezentării proporționale, poate fi chemată să întocmească și să voteze constituția Regatului Român.

O misiune neașteptată, dar demult dorită. La 22 martie 1918, la Iași, se întrunea într-o ședință Consiliul de Miniștri al României la care participau și liderii basarabeni Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești, și Pan Halippa, vicepreședintele Sfatului Țării.

 Diversitatea problemelor la care se referă C. Stere în opera sa ne face să înţelegem importanţa şi actualitatea opiniilor expuse de autor, dar şi interesul de care a dat dovadă gânditorul român pentru procesele sociale ale contemporaneităţii. Deşi scrie despre
situaţia învăţământului juridic universitar din timpul său, multe dintre observaţiile şi concluziile sale sunt valabile şi astăzi, fiind de o stringentă actualitate. De bună seamă, istoria se repetă şi, în multe privinţe, vorba lui Mihai Eminescu, „Toate-s vechi şi nouă toate”.

În perioada interbelică romanul are o evoluţie vertiginoasă. Căutările de gen iau amploare şi se diversifică. Este timpul când romanul românesc devine cu adevărat un gen proteic. Experimentări spectaculoase se efectuează în direcţii şi la niveluri diferite. În contextul dat, În preajma revoluţiei de Constantin Stere – din mai multe puncte de vedere – reprezintă o probă revelatorie. Romanul concurează cu multe alte texte de această factură şi este, de bună seamă, „contribuţia cea mai însemnată a Basarabiei în literatura
noastră”.

E lesne de regăsit fervoarea epică din În ajunul revoluției în publicistica lui Constantin Stere, numai că aici ea se înfățișează sub forma mai puțin deghizată sau „trucată” a nudității faptelor, a „glasului lor”, după cum contesta memorabil Eugen Ionescu.