Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

1. Cauzele carenţei de iod
La începutul mileniului III, în pofida progreselor înregistrate în diverse domenii ale activităţii umane, este atestată o situaţie îngrijorătoare în privinţa dezvoltării maladiilor nutriţionale la nivel mondial [1]. Printre cele mai larg răspândite carenţe nutriţionale, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele cu un nivel scăzut de dezvoltare a tehnologiilor alimentare şi a infrastructurii, se află insuficienţa aportului de iod alimentar [2].

Fiind în acelaşi timp o plantă pomicolă, tehnică, forestieră, medicinală, dendrologică şi amelioratoare, nucul este considerat pe bună dreptate una dintre culturile agricole şi ecologice strategice ale economiei naţionale [8, 15]. Atât în Republica Moldova, cât şi în alte ţări, suprafeţele ocupate cu plantaţii comerciale sunt mult mai mici comparativ cu alte specii pomicole.

În Republica Moldova obligativitatea respectării normelor de tehnică legislativă la elaborarea actelor legislative este consacrată în Legea privind actele legislative nr. 780 din 27.12.2001 [1, art.5].

Elaborarea metodologiei de cercetare a problemelor fundamentale constituie o preocupare prioritară a ştiinţei economice naţionale. Interesul pentru acest aspect al activităţii ştiinţifice este condiţionat de transformările calitative produse în viaţa economico-socială, de apariţia noilor procese şi fenomene, care anterior nu prezentau un obiect de studiu.

Preocupările legate de stabilirea unui cadru conceptual al arheologiei funerare ca direcție de cercetare bine definită în știința arheologică sunt tot mai frecvente în ultima vreme și cu rezultate care se caracterizează prin noutate și o anume consistență.

Dominaţia îndelungată străină de sorginte imperială rusă a lăsat în spaţiul de la est de Prut o moştenire precară în domeniul culturii, inclusiv al învăţământului. La şedinţa „Sfatului Ţării” din 26 februarie/11 martie 1918, reprezentantul comunităţii evreieşti Sluţchi a declarat franc: „Învăţământul (de la est de Prut – n.n.) e într-un stadiu embrionar. Aceasta, desigur, este rezultatul unei lungi perioade de rusificare şi de înăbuşire a spiritului naţional al populaţiei…” [1].

În practica ştiinţifică mondială a apărut un nou domeniu de cercetare – genderologia (ştiinţa despre genuri), care studiază similitudinile şi divergenţele dintre cele două genuri (femei şi bărbaţi), relevă noţiunile de performanţe individuale şi colective, caracterizează aspectele situaţional-comportamentale ale personalităţii (relaţii inter- şi intrapersonale), analizează aspectele de raporturi şi de competenţă, de statut, omogenitate şi identitate, defineşte mecanismele şi strategiile de gen social-gender [1, p. 6].

În Republica Moldova au fost întreprinse acţiuni separate de elaborare a unor bibliografii ale folclorului din partea unor cercetători în domeniu: Nicolae Băieşu Folclor moldovenesc. Bibliografie (1924 − 1967), precum şi anexe bibliografice la unele articole dedicate vieţii şi activităţii unor folclorişti (Andrei Hâncu, Grigore Botezatu, Victor Cirimpei, Tudor Colac), de asemenea publicarea unor liste bibliografice reflectând manifestările cu caracter etnofolcloric în cadrul unor festivaluri („La vatra horelor”, Festivalul de folclor „Efim Junghietu”, Festivalul folclorului păstoresc, Festivalul formaţiilor de familie „Tezaur”) etc.

Șaizecismul, cred, este mai mult decât un curent generaționist. E un fenomen. Unul remarcabil pentru întreaga cultură românească din Basarabia, pentru toate artele, inclusiv pentru literatură, jurnalistică, știință, învățământ.

1. Introducere. Arta azi sau sfârşitul unui discurs consensual
Mutațiile intervenite de curând în lumea artelor sunt din ce în ce mai dificil de sesizat şi de înțeles: numeroase semne de întrebare apar referitor la o bună parte dintre creațiile artistice care nu mai corespund artei în formula sa clasică (adică una clară, comprehensibilă şi recognoscibilă).