Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Nr. 3 (34), 2014

Filozofie

Aspecte conceptuale ale culturii muzicale contemporane

Autor: Dr. hab. Gheorghe Bobînă, drd. Mihaela Rusu, Institutul de Istorie al AȘM
În cadrul ultimelor investigaţii realizate în domeniul ştiinţelor umaniste, conceptul de cultură ocupă un loc central. Remarcăm faptul că, în cazul acestor discipline, preocupate de cunoaşterea universului uman şi social, factorii de ordin cultural reprezintă pentru societăţile contemporane o importantă sursă de dezvoltare istorică.

Filologie

Barocul cantemirian şi barocul postmodernist

Autor: Acad. Mihai Cimpoi, Institutul de Filologie al AŞM
Conjugarea esenţială a Asiei şi Europei se face prin intermediul barocului, manifestat în Antichitatea europeană cu dimensiunile lui asiatice. Specificul baroc al Orientului îi prilejuia lui Leo Frobenius o comparaţie cu specificul clasic al Africii.

Romanele poetului

Autor: Dr. hab. Ion Ciocanu, Institutul de Filologie al AŞM
Din moştenirea literară lăsată de Dumitru Matcovschi fac parte şi romanele Duda (1973), Bătuta (1975), Toamna porumbeilor albi (1975), Focul din vatră (1982) şi Piesă pentru un teatru provincial (1984). O primă caracteristică a prozei sale rezidă
în filonul poetic al acesteia, adevăr pus în valoare de Andrei Hropotinschi în studiul O modalitate de oglindire – confesiunea lirică, inserat în volumul său Revelaţia slovei artistice din 1979.

Istorie

Nicolae Donici: dialectica vieţii şi creaţiei

Autor: Dr. hab. Veaceslav Ursachi, Academia de Ştiinţe a Moldovei
1. Dialectica creaţiei marelui savant
Creaţia marelui savant român basarabean Nicolae Donici este o materie complexă, care se încadrează între astronomie şi astrofizică, între cercetarea fundamentală şi inginerie.

Aşezământul de organizare administrativă a Basarabiei din 29 aprilie 1818

Autor: Dr. hab. Alexei Agachi, Institutul de Istorie al AŞM
Prin rescriptul din 29 aprilie 1818, adresat namesnicului Basarabiei generalului A. N. Bahmetiev, ţarul Alexandru I a aprobat Aşezământul de organizare administrativă a regiunii Basarabia, elaborat în anii 1816-1818.

Etnografie şi etnologie

Dimensiunile axiologice naţionale şi mondiale ale scoarţei basarabene

Autor: Dr., conf. univ. Varvara Buzilă, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
Cultura Republicii Moldova văzută în plinătatea manifestărilor sale are în epicentru valorile culturale tradiţionale consacrate de veacuri. În contextul construirii şi afirmării identităţii noastre culturale ele devin emblematice.

Noutăţi editoriale

La 75 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939)

Autor: Dr., conf. Silvia Corlăteanu-Granciuc, Institutul de Istorie al AŞM
Au trecut 75 de ani de la semnarea la Moscova a pactului de neagresiune între Uniunea Sovietică şi Germania (23 august 1939), definit de istoricica „act de brigandaj al secolului”. Pactul de neagresiune din 23 august 1939 poartă denumirea de pactul Ribbentrop-Molotov, după semnatarii documentului, ministrul de Externe al Germaniei şi omologul său sovietic – Ioachim von Ribbentrop şi Veaceslav Molotov.

Comunismul ca sinonim al anticreştinismului

Autor: Dr. hab. Nicolae Enciu, Institutul de Istorie al AȘM
Instaurat prin forţa armelor în 1940 pe durata unei bune jumătăţi de secol, regimul comunist de tip sovietic s-a impus şi s-a menţinut, inclusiv în fosta RSS Moldovenească, printr-un monopol strict în toate domeniile: politic, economic, social, cultural,
religios. Mai ales în domeniul religios, atitudinea intransigent-duşmănoasă a puterii sovietice faţă de creştinism nu a fost un fenomen incidental, ci chiar esenţa concepţiei şi filosofiei marxist-leniniste.

Efectele „dezgheţului” lui Hruşciov asupra Basarabiei

Autor: Dr. Marius Tărîţă, Institutul de istorie al AŞM
Lucrarea Dezgheţul lui N. Hruşciov şi problema Basarabiei secţionează mai multe fenomene importante care au avut loc între anii 1950 şi 1964, cu Basarabia atât în postură de subiect, în ce priveşte evoluţiile cultural-ideologice interne, cât şi în postură de obiect, în contextul apropierii româno-sovietice şi ulterior răcirii de pe aceleaşi coordinate.

O lucrare de importanţă enciclopedică

Autor: Dr. Tatiana Butnaru, Institutul de Filologie al AŞM
Activitatea folcloristului Nicolae Băieşu (n. 24 iunie, 1924) la valorifi carea tezaurului estetic popular este expresia unor îndelungi eforturi creatoare, a dăruirii totale în promovarea datinilor şi tradiţiilor autohtone, a diferitelor credinţe, obiceiuri din
imaginaţia poporului care, luate toate împreună, vor aprofunda ideea de spirit şi artă naţională în sensul deplin al cuvântului.
Ediţie întreagă e AICI