Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Cunoscut om de ştiinţă, experimentat organizator al activităţii ştiinţifice, academicianul Dimitrie Ursul s-a născut la 10 noiembrie 1913 într-o familie de ţărani din satul Piscul-Lung, regiunea Odessa. După absolvirea, în 1929, a Şcolii tehnice profesionale din Ananiev, lucrează aproape un deceniu, până în 1939, învăţător într-o şcoală rurală. Între anii 1939-1946 şi-a făcut serviciul militar, trecând prin vâltoarea şi pârjolul celui de al Doilea Război Mondial.

Academia Română, forul suprem al ştiinţei şi culturii româneşti, „persoană morală şi independentă în lucrările sale de orice natură”, după cum se menţionează în legea din anul 1879 [1], avea să primească, în vara anului 1948, cea mai grea lovitură din istoria ei de peste opt decenii. Decapitarea şi epurarea masivă a acesteia n-au fost decât preludiul degradării intelectuale şi instituţionale, timp de patru decenii (1948–1989), până la limita dispariţiei şi al imensei sale jertfe umane şi materiale.

După Congresul al XXII-lea al PCUS (din 17-31 octombrie 1961), care a impulsionat demascarea şi condamnarea cultului personalităţii lui Stalin, în paginile revistei „Voprosî literaturî” (din l. rusă, „Problemele literaturii”) s-a derulat o discuţie amplă referitoare la „literatura moldovenească”. Dezbaterea fusese lansată de literatul Iu. Kojevnikov, care publica în Nr. 1 al revistei, din ianuarie 1962, articolul Să avem o atitudine grijulie faţă de moştenirea clasică.

În ultima perioadă de domnie a lui Ştefan cel Mare, împreună cu Duma pârcălab – vărul domnului, cu Ioan Tăutul logofăt, Petre Clanău, spătar, Muşat Onică fost părcălab de Hotin, Isac vistier ş.a. un rol deosebit de important l-a jucat Luca Arbore, portar de Suceava (? - 1523).

Actualmente, puţine localităţi din Republica Moldova au norocul oraşului Hânceşti de a deţine în patrimoniul său cultural monumente istorice de valoare naţională. În sectorul de vest al urbei se află Complexul istorico-arhitectural Conacul Manuc Bey.

Cerbul este un animal ierbivor din familia cervidelor, reprezentant al copitatelor sălbatice, din care mai fac parte renul şi elanul. Denumirea lui ştiinţifică este Cervus elaphus.

Ion Druţă, după cum rezultă din însemnările sale, debutează în dramaturgie cu piesa Casa mare în 1959. Dar, după cum ne mărturiseşte tot scriitorul în eseul La umbra cuvântului, drama era scrisă încă la 1956, ba chiar şi refuzată de a fi publicată de căt¬re revista „Nistru”. Nu aş intra în aceste amănunte, dacă evenimentul nu ar fi fost unul care va avea un destin aparte în evoluţia genului dramatic din literatura, cum o numeam pe atunci, „sovietică multinaţională”, şi dacă el nu ar fi avut o importanţă aparte pentru debutul în dramaturgie al scriitorului nostru.

Montarea, în 1962, pe scena Teatrului Moldovenesc Muzical-Dramatic „A. S. Puşkin” (actualmente Teatrul Naţional „M. Eminescu”) a spectacolului Casa mare în regia lui Victor Gherlac, a adus în arta teatrală a republicii un sufl u nou, neexplicat până la capăt.

0. Preliminarii. Enciclopedia Moldovei (EM) în 10 volume [3], concepută ca o lucrare ştiinţifică, urmează să se impună prin precizia, claritatea, accesibilitatea conţinutului, atât specialiştilor din diverse domenii, pentru o mai bună comunicare, în contextul deschiderii interdisciplinare, cât şi publicului larg care manifestă interes pentru un volum mereu în creştere de informaţii, într-o societate emergentă a cunoaşterii.