Akademos - Revist�? de Ştiinţ�?, Inovare, Cultur�? şi Art�?

Declarând 2011 Anul Internaţional al Chimiei, ONU urmăreşte să aducă în atenţia lumii marile realizări ale chimiei şi contribuţia acestora la prosperarea societăţii umane. Prin intermediul acestui articol, noi ne propunem să punem în evidenţă cele mai importante succese ale chimiei autohtone şi rolul pe care îl joacă aceasta în viaţa cotidiană.

Anul 2011 a fost declarat de Organizaţia Naţiunilor Unite, la iniţiativa IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) susţinută de UNESCO, drept Anul International al Chimiei. Acesta este un bun prilej de a arunca o privire asupra imaginii de ansamblu a chimiei ca ştiintă, la inceputul secolului 21 şi asupra tendinţelor actuale şi de perspectivă. Titlul articolului de faţă sugerează că în ultimul timp chimia nu s-a dezvoltat doar printr-un process evolutiv ci s-a produs o adevarată revolutie, din care au rezultat concepte şi paradigme noi.

În unul din numerele anterioare ale revistei Akademos (nr.3 (18), 2010) prezentasem o sinteză a principalelor rezultate ale investigaţiei sociologice „Reforma în sfera ştiinţei şi inovării”, realizată de Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al Academiei de Ştiinţe. Cercetarea avea să pună în evidenţă schimbările ce se produc în sfera ştiinţei şi inovării în urma adoptării şi implementării în anul 2004 a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare şi nivelul de percepţie a acestor transformări de către comunitatea ştiinţifică.

Proiectul de lege Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale vine să îmbunătăţească managementul finanţelor publice, adică să optimizeze cheltuirea banului public şi suplimentarea veniturilor bugetare printru-un suport legislativ mai amplu. Documentul are o structură şi un conţinut consistent: cuprinde 8 titluri şi 85 de articole. La baza elaborării lui a stat Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847- XIII din 24 mai 1996 şi alte acte normative care reglementează finanţele publice.

Ce importanţă are pentru dvs Premiul „Academicianul Constantin Sibirschi” şi însemnele de Membru de Onoare al AŞM care vi s-au înmânat astăzi?
– Sub aspect filozofic, dacă ne gândim la viaţa pe Pământ, la viaţa în Univers, asta nu înseamnă nimic. Dar aşa-i omul şi astfel e organizată societatea omenească, încât să caute rosturile şi adevărurile încă necunoscute ale lumii, să se bazeze pe tradiţii, să se folosească de nişte pârghii, să profite de niște oportunităţi ca să afle mai multe despre spațiu, despre mediul ambiant. Despre viaţa organică şi cea neorganică, despre sine însuşi.
 

 

Viaţa mea a fost profund influenţată de două personalităţi care mi-au marcat primii paşi şi apoi devenirea spirituală: preotul care m-a botezat la Tighina şi naşul meu de botez. Primul, părintele Ţepordei, a ispăşit ani grei de închisoare în Siberia şi apoi în România, iar naşul meu, fostul decan al Facultăţii de Teologie ortodoxă de la Chişinău, Constantin Tomescu, a petrecut 18 ani în închisorile comuniste din România.

Introducere
Seismicitatea Republicii Moldova este determinată în special de cutremurele subcrustale de adâncime intermediară Vrancea, de cutremurele de suprafaţă din Dobrogea de Nord – ambele zone localizate pe teritoriul României, precum şi de cutremurele produse în zona Mării Negre. Datorită acestor surse, circa 70% din teritoriul din stânga Prutului este supus zguduirilor seismice cu intensităţi de 7-8 grade pe scara de douăsprezece grade MSK.

Dimensiunile problemei. Factorii naturali de existenţă a omenirii au fost/sunt periclitaţi de inovaţii tehnologice în aşa măsură încât actualmente putem vorbi „de o bombă cu detonare întârziată pe care avem intenţia s-o programăm singuri”.

Radioactivitatea mediului este reprezentată de radiaţia cosmică, radiaţia gama-terestră, radioactivitatea apei şi a produselor alimentare, precum şi de unele gaze radioactive: radonul, toronul etc. exhalate din scoarţa terestră, radiaţia provenită de la radionuclizii tehnogeni igienic semnificativi (137Cs, 90Sr) ca urmare a testărilor armelor nucleare şi a accidentelor de la centralele atomo-electrice (CAE), de exemplu accidentul de la Cernobîl.